Gheorghe Mărmureanu:"Nu cred că sunt sigure clădirile construite dupa '89"

Directorul Institutului de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, afirmă într-un interviu acordat Jurnalului Naţional că în România nu există pericolul producerii unui cutremur puternic în perioada următoare.

Potrivit estimărilor, un cutremur de 7 grade ar putea avea loc după anul 2040. Totodată, Gheorghe Mărmureanu trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte siguranţa noilor construcţii din punct de vedere seismic, arătând că sunt clădiri care au fost ridicate fără să se ţină seama de normele româneşti.

Jurnalul Naţional: Domnule profesor, ce este un cutremur?
Gheorghe Marmureanu: Cutremurul este un fenomen natural, în primul rând, şi are loc nu numai pe Pământ, ci şi în Lună şi pe stele şi cred că în marea majoritate a întregului sistem planetar unde există materie de fapt şi este o descărcare a unei energii potenţiale înmagazinată într-un material cu proprietăţi solide. Cutremurul nu poate avea loc în apă şi nici în magmă. Deci, aceste cutremure au loc numai în scoarţa terestră care este alcătuită din diferite roci (bazalt, granit), la suprafaţă sau în adâncime.

Pornind de la această definiţie, explicaţi-ne ce s-a întâmplat în Japonia.
În Japonia s-a întâmplat un lucru pe care foarte multă lume îl aştepta de fapt. În Japonia nu a mai fost un cutremur catastrofal, foarte mare, din 1923. Şi japonezii erau în aşteptarea aşa-numitului "Big One". Sincer să fiu nu ştiu dacă acesta este "Big One", cel mare, pe care îl aşteptau ei. Blocul Pacific, unul dintre cele 13 mari blocuri, înaintează, se duce sub insulele japoneze. Imediat din Japonia există un perete vertical. Bineînţeles că în blocul acesta sunt falii, sunt crăpături, mai pe româneşte. Şi s-a produs o ruptură. Părerea mea este că norocul lor a fost că această ruptură a avut loc undeva foarte departe de coasta estică a Japoniei, adică la 150 de kilometri. Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă această falie care s-a rupt ar fi fost mai aproape de Japonia.

Ce s-ar fi întâmplat concret, ar fi dispărut ca ţară?
Nu, nu, poate ceva inimaginabil, ceva ce nu-ti poţi da seama pentru că şi aşa această magnitudine este 9 pe scara moment seismic. Este o scară care măsoară mărimea unui cutremur, deci magnitudinea lui, energia eliberată din focar atunci când scara Richter nu mai este capabilă. Pentru că scara Richter când magnitudinea ajunge la 8,45 se saturează. Acest cutremur care a avut 9 pe scara Richter, pe scara moment seismic, este echivalentul a în jurul a 14 – 15 milioane de bombe atomice tip Hiroshima. Aşa cum a fost şi cu cutremurul din Sumatra din 26 decembrie 2004 . A fost echivalentul a 17.850.000 de bombe atomice tip Hiroshima. Aşa că orice speculaţie că a fost generat de mâna umană, că nu ştiu ce, că acolo era o bază militară americană şi aşa mai departe este out of order, pentru că tot arsenalul nuclear militar american, rusesc, francez şi englez însumează vreo treizeci şi ceva de mii de bombe. Deci, nu discutăm asemenea bazaconii.

"The Big One" la câte grade ar putea ajunge?
Nu ştiu, nu pot să.. şi aşa este extrem de mare. Lumea comenta că ar fi al cincilea mare cutremur din toate timpurile. Dar în timpurile moderne pe care le ştim noi este al treilea mare cutremur, pentru că cel din 20 mai 1960 care a avut loc în Chile a avut 9,6 magnitudine pe scara moment seismic şi este marele cutremur care a făcut Pământul să vibreze ca o gelatină.
Al doilea mare cutremur este cel din Sumatra din 26 decembrie 2004 care este cotat cu 9,4 magnitudine pe scara moment seismic şi aţi văzut ce a fost acolo. Să ştiţi că cifra de 385.000 victime nu este reală, este peste 400.000. Cutremurul a fost la 8.00 şi ceva dimineaţa. Şi ăsta tot aşa a fost, la opt dimineaţa. Timp de trei ore nu a fost niciun anunţ că există tsunami-ul. Au fost sute de mii de oameni care au murit, inclusiv în Africa. A fost dacă vreţi o mare latură negativă a acestui cutremur. Iar acest cutremur cu magnitudinea 9 pe scara moment seismic este practic al treilea. Şi practic, eu vă spun că încă nu ştim toate pierderile care au avut loc acolo.

Şi următorul când ar putea să se producă ? Va fi tot în aceeaşi zonă, unde?
Nu ştim.

Nu se poate estima?
Sunt imperceptibile lucrurile acestea, n-ai nici cum să estimezi. Profesorul doctor docent Dumitru Enescu, făcând o analiză în institut pe ultimii 600 de ani , dumnealui a găsit că există un moment când lucrează foarte mult această zonă a Asiei, şi un moment când lucrează Africa, Europa. Deci, partea europeană este supusă la blocul tectonic al Africii care se deplasează în fiecare an cu cel puţin 40-50 milimetri, vi se pare puţin, dar geologic este fantastic. Iar în partea Asiatică, trebuie să ştiţi că India, aşa cum este ea acum, în urmă cu 61 de milioane de ani, în mezozoic, era unde este Antartica. Uitaţi, unde este India acum! Deci, înaintează în fiecare an, sunt ani când înaintează şi cu o sută şi douăzeci de milimetri. Ceea ce este fantastic! Ceea ce face să ridice Munţii Himalaya, Vârful Everest să crească. Această tectonică a zonei care a început în 2005 durează până în 2022. Deci, până în 2022 ne putem aştepta şi la alte evenimente extrem de puternice în această arie. Pentru că nu este numai Japonia, este zona Filipine complet, mai este partea de răsărit. Acolo o falie puternică numită Kermatek şi sistemul Tonga unde au loc cutremure la foarte mare adâncime, dar şi la suprafaţă. Sunt cutremure de mare adâncime la 700-800 de kilometri care sunt cutremure de schimbări de fază, acolo sunt temperaturi foarte mari. Nu ştiu cât va mai dura în această zonă a Asiei, dar după 2022 se schimbă pe partea europeană. Când am avut asemenea influenţe, în ultimii şase sute de ani, noi niciodată nu am avut un cutremur mai puternic de 6,7, cel din 1990. Deci nu este atât de periculoasă pentru noi, şi vor fi mai multe cutremure în Banat.

Şi în cazul acesta nu vor mai fi în zona Vrancea aşa de multe?
Va fi şi Vrancea, dar de obicei vor fi mici .

Dar se poate estima de unde va veni un cutremur mare în România? Din zona Vrancei, din zona Banatului?
Cutremur mare numai în Vrancea poate fi. În Banat niciodată nu au fost cutremure decât de 5-6 grade.

Şi la câte grade ar putea ajunge în Vrancea?
Nu ştiu. Analizele noastre ne duc destul de târziu în ceea ce priveşte un cutremur catastrofal ceea ce înseamnă peste 7.

Târziu, în ani, cât ar însemna?
Noi am analizat cutremurele din 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Sunt trei cutremure mai de suprafaţă tip 4 martie. Şi 4 martie şi 1738 şi 1838 au fost cutremure la adâncimi de 80 – 100 de kilometri. În schimb, cutremurul din 1802 şi cutremurul din 1940 sunt cutremure de mare adâncime. Acum, urmează un cutremur de mare adâncime pentru că există o alternanţă. Mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă - 4 martie. Şi am găsit noi că între un cutremur de suprafaţă tip 4 martie şi unul foarte adânc distanţa este de 64 de ani. Ei, vă rog să calculaţi...

Sunt mai periculoase cutremurele de suprafaţă decât cele de adâncime sau toate sunt la fel?
4 martie nu a fost mai puţin periculos, nu? Vrancea este un sistem tectonic care generează cutremure de mare adâncime cu magnitudini periculoase peste 7. Gândiţi-vă că cel din 1986 a fost 6,95, cel din 1940 a fost 7,4 , cel din 1838 a fost tot de 7,2, cel din 1802 este cotat la 7,5 –7,7 dar, este interesat că deşi este cotat cel mai mare cutremur nu a murit nimeni- nu avem date istorice care să arate aceste lucru. În schimb au căzut foarte multe biserici şi scrie chiar Sadoveanu că la acest cutremur, în zona Mitropoliei, au fost crăpături în pământ de sute de metri, cu lăţimi de unu- doi metri şi că ieşea apă, nisip şi păcură. Foarte interesant, pentru că de unde poate să fie păcură pentru că în partea de sud-est a Bucureştiului, mă refer la zona Progresul, sunt două straturi de cărbune, iar din cauza presiunii foarte mari cărbunele s-a transformat în păcură.

Ca durată care a fost cel mai lung?
Orice cutremur vrâncean durează până la 15 minute. Partea principală este treizeci până şaizeci de secunde. Cutremurul din 1802 care a fost la ora 12 şi 53 de minute a fost dacă vreţi iar norocos pentru că toată lumea era la biserica, dar apucaseră să plece. Pentru că în Bucureşti aproape toate bisericile au căzut. dar norocul ăsta a fost că oamenii plecaseră. Şi avem informaţia sigură că a fost un cutremur foarte adânc pentru că am primit o scrisoare de la academicianul Drumea, de la Chişinău care făcuse studii la Moscova, care spunea că pe data de 26-27 octombrie 1802 o bonă se plimba cu un cărucior prin curtea bibliotecii universitare Lomonosov şi la două fără şapte minute a văzut cum cad statuile, cum cad lucrurile, băncile răsturnate. În acel cărucior era Puşkin, marele scriitor şi poet rus, care avea vreo doi ani şi trei luni. Deci, pentru noi este extrem de important să ştim că acest cutremur a fost foarte adânc, şi ca să se simtă la Moscova aşa, înseamnă că a fost foarte puternic. Cutremurul din 1802 este considerat cel mai puternic cutremur din România, dar care nu a avut pierderi de vieţi omeneşti. De fapt, lumea uitase de cutremure. Nici nu se mai gândea. Ştia că a fost în '40. De fapt, şi în construcţii se modificase standardul de proiectare antiseismică. De exemplu, în Bucureşti, se modificase de la intensitate 8-8 jumatate la 7. Cutremurul din '77 a fost ceva neaşteptat şi a fost primul cutremur înregistrat în România la INCERC Bucureşti. Aparatele de la Fizica Pământului nu au mers, adică unele au mers, dar s-au blocat, iar cel care a fost în Vrâncioaia nu a mers. Dar, avem alte cutremure pe care noi le-am înregistrat cel din '86, cel din '80, cel din 2004. Cum să vă spun eu nu putem face ceva modern dacă nu ai aceste date care trebuie interpretate, discutate şi analizate într-un fel. Că sunt foarte mulţi care îşi dau cu părerea, asta e altceva.

S-a văzut şi în cazul cutremurului din Japonia. Automat s- a făcut legătura şi cu România, automat s-au împărţit zonele ...sensibile, mai puţin sensibile, care s-ar dărâma primele, care s-ar dărâma ultimele. Spre exemplu când a fost cutremurul din 77, Zimnicea practic a fost rasă...
E foarte interesant. Acolo a fost un prim-secretar deştept şi s-a dărâmat tot, cu toate că nu a murit nimeni la Zimnicea, la Alexandria. Vorbesc serios. În schimb, la bulgari au murit 250 de oameni.

Dar la un cutremur care ar putea fi foarte puternic, ce zone ale ţării ar putea fi în pericol?
Nu, nu, vă rog, nu putem umbla cu speculaţii. S-ar putea să nu fie nici unul. S-ar putea, de ce? Spre exemplu, dacă cutremurul care va fi acum şi va fi foarte adânc, am spus de atâtea ori că el va canaliza energia către nord-est, deci va fi foarte puţină energie dirijată către Bucureşti. Asta este mecanismul.

Da, dar care alte zone din ţară vor fi afectate?
Nord-est este spre Chişinău. Iar spre nod vest, nord sud, sud-vest este Bucureştiul. La cutremurele din 1940 nu ar fi trebuit să se întâmple nimic în Bucureşti. Dar nu a căzut decât un singur bloc din cauza unei proiectări defectuoase. Arhitectul Cantacuzino, unul Gigi, cam aşa ceva Cantacuzino, a făcut o greşeală formidabilă că stâlpul de la parter în loc să meargă până sus a fost retras. Asta e o greşeală şi a doua a fost că după ce au terminat blocul, la subsol au făcut o sală de cinematograf şi au tăiat un stâlp care era o grindă, deci o grindă a rămas cu deschidere dublă şi este blocul care a căzut încă din undele P, a mişcării pe verticală. Pentru că un cutremur vrâncean se manifestă în primul rând, printr-o mişcare pe verticală, care durează 5-6 secunde şi blocul acesta a căzut exact pe unda P, ca după vreo 17-18 secunde să avem mişcare pe orizontală care este datorată undelor secundare, numite S şi care transportă cea mai mare parte de energie seismică, de până la 75%. De aia i se mai spune şi unde mortale. Aceeaşi situaţie s-a întâmplat în 1977 cu blocul Belvedere. Tot aşa, a căzut din prima. De ce? Pentru că blocul a fost construit pentru opt etaje, după aia s-au mai adăugat patru, a venit un om de afaceri şi a adăugat alte două, deci s-au făcut 14 etaje. Şi stâlpul de la parter nu a fost capabil să preia mişcarea verticală şi a căzut exact ca o plăcintă, dacă vreţi.

Având în vedere standardele de după '89 din construcţii, cât de rezistente sunt clădirile din sticlă şi metal?
E o problemă aici. Cât de rezistente sunt, nu ştiu, dar e bine ca lumea să se ferească să stea pe lângă ele, pentru că o copertină de tipul acesta sau perete de tipul acesta de sticlă dacă ar cădea undeva, pur şi simplu te poate tăia în două. Asta e un mare dezavantaj, sticla este foarte grea şi este foarte ascuţită. Şi apoi, nu uitaţi că geamurile sunt dreptunghiulare, ori dreptungiul nu este o structură geometrică, ea se deformează în timpul cutremurului. Ori este aruncat, ori pleznit. Mai este încă o treabă care deranjează foarte mult. Aceste foarte mari blocuri au fost construite fără a ţine seama de normele româneşti. Sunt firme din ţări în care nu au cutremure sau dacă ar fi avut sunt din cele de suprafaţă care este cu totul altceva. Perioada de fundamentare din vibraţii ale terenului variază pentru cutremurul maxim posibil între 1,44 secunde până la 1, 7. Deci, dacă cineva proiectează în această perioadă este rău pentru că poate să fie rezonanţă între clădire şi teren. Deci, în momentul în care arhitectul şi inginerul de structură se apucă să proiecteze o clădire trebuie să ia în considerare două lucruri: rezistenţa clădirii, adica să reziste la forţe, verticale şi aşa mai departe şi respectiv să evite fenomenul de rezonanţă dintre clădire şi teren.

Şi cum poate un cumpărător care vrea să-şi ia un apartament într-o clădire să-şi dea seama dacă clădirea e rezistentă sau nu?
Rezistenţa clădirii se asigură prin proiectarea la acceleraţie. Acceleraţia 03G în Bucureşti sau 02, depinde în ce zonă eşti. Când eram eu în clasa a VI-a în cartea de fizică era o fotografie cum soldaţii lui Napoleon când treceau pe pod nu băteau pas de front. De ce? Ca să nu intre pasul de front în rezonanţă cu podul. Că au păţit-o o dată şi au căzut în apă. Deci, problema rezonanţei dintre clădire şi teren este esenţială. Puteţi să faceţi casă pe o stâncă, dar dacă perioada fundamentală de vibraţie a stâncii este egală cu a casei la primul cutremur cade. Rezonanţa este un fenomen în care comportarea este haotică. Proiectantul de structură este cel care răspunde.
În Bucureşti nu există zone mai bune sau mai proaste, există zone unde putem construi prost sau bine. Se poate proiecta şi pe apă, şi în mlaştină, dar trebuie să ţină seama că este apă sau mlaştină şi să proiecteze în consecinţă.

Credeţi că toate clădirile acestea construite după 1989 sunt sigure?
Nu cred. Eu cred că s-a făcut mai bine în perioada de dinainte 2000. Perioada foarte bună a fost după cutremur când am schimbat standardele de proiectare. Şi acolo, nu ştiam pe timpul acela treaba acesta cu fundamentarea. A trebuit să venim cu semnalul din focar să propagăm pe toate straturile acestea şi să vedem pentru fiecare punct mare din Bucureşti care este frecvenţa fundamentală de vibraţie a terenului. Pentru că terenul în Bucureşti este şi nisip, şi argilă, şi calcar, prundiş şi aşa mai departe. În Bucureşti lumea trebuie să ştie că nu există o zonă mai bună decât alta. Este adevărat că în timpul unui cutremur pot să apară comportări diferite, pentru că s-a construit aşa, dar fără să se ştie.

Nu exisă nişte norme valabile pentru toată lumea atunci când se ridică o casă, un bloc, un alt tip de clădire. Există un standard privind rezistenţa la cutremur care să fie respectat de toată lumea?
Există

Şi nu-i verifică nimeni?
Aici este o altă problemă . Eu cred că trebuie să facem, cel puţin în Bucureşti, să facem o echipă sau un comitet pentru că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu face verificarea asta. El verifică partea legală, iar partea de calcule fiecare proiectant şi-o asigură printr-un verficator care e coleg cu el.

Şi când se verifică?
Păi, nu se verifică niciodată.

Decât dacă, Doamne fereşte se întâmplă ceva...
Da, decât când cade. Încă o dată. Când te uiţi pe planşă vezi undeva verificat şi acolo este poate tot colegul sau cineva plătit de ei, dar când iese la verificare totală nu vine nimeni cu calculatorul să-i verifice perioada de fundamentare. La calculul unei strucuri ca să găsească perioada de fundamentare de vibraţie a unei clădiri durează de la cinci până la şapte secunde, durează mai mult introducerea datelor. Deci, trebuie să aibă structura, să i-o dai în faţă.

Casa Presei . La un cutremur puternic, au politicienii şansa să scape de noi? Cât de sigură este Casa Presei?
Nu, Casa Presei am văzut-o chiar la 4 martie, eu am fost acolo ... Sa ştiţi că nu a fost chiar rău.. În orice caz nu cade, vă spun eu sigur pentru că, încă o dată repet, cutremurul care va fi foarte puternic, peste nu ştiu câţi ani, va avea influenţă foarte puţină asupra Bucureştiului. Întâmplător a fost făcută pe timpul prieteniei cu URSS. Aţi văzut că şi arhitectura este sovietică.

Dar Casa Poporului?
Nu cred ca sunt probleme, pentru că este singurul obiectiv din România, pe care chiar eu am l-am asigurat, care este proiectat la intensitatea seismică de 9 pe scara Mercali şi acceleraţia maximă 04 G. Nici Cernavodă nu este făcută aşa.Cernavodă este proiectată la 02 G ca acceleraţie maximă şi la intensitate 8 pe scara Mercali. Acolo sunt două niveluri de proiectare SDE şi DBE. SDE a fost 01 G iar DBE 02 G, iar intensitatea a fost 8. Şi asta este foarte interesant, eu nu înţeleg de ce s-au construit centrale în Japonia, pentru că Agenţia din Viena nu acceptă. A pus condiţie clară: nu construiţi centrale atomice pentru zone sau locuri în care intensitatea să fie mai mare de 8 pe scara Mercali, respectiv acceleraţie 02 G, încă la 02 G mai discutăm.. La un moment dat noi am discutat şi alte amplasamente, spre exemplu am mers la un moment dat către Iaşi, acolo era 8 jumate, 9 şi nu mergea. Se pot face construcţii care să reziste şi la 10, dar costă. În mod normal tot timpul este o legătură între risc şi cost şi trebuie să găseşti o poziţie optimă. Pentru că, spre exemplu, chiar acum noi avem un proiect transfrontalier cu bulgarii, cu Comunitatea Europeană şi acest sistem de avertizare seismică în timp real, sistem care a câştigat marele premiu europen IST, construim acest sistem pentru centralele nucleare din Bulgaria şi România, deci de o parte şi de alta a Dunării. Proiectul va viza şi şcoli sau spitale din Bulgaria şi România, dar în prealabil facem o analiză de risc seismic şi vrem să ştim dacă va fi maximul posibil, ce pierderi pot să fie. Proiectul este în jur de 5,5 milioane de euro şi suntem 5 parteneri, partea română e lider de proiect, în România sunt 3 unităţi, iar în Bulgaria - Academia Bulgară şi încă o unitate de pe malul Dunării. Dar mai avem 8 proiecte cu bani europeni. Partea de cercetare este extrabugetară şi asta vreau să ştie toată lumea. Ba din contră noi dăm bani la buget, pentru că un proiect european la 7-8 milioane de euro, practic 55%- 60 % din bani intră înapoi pentru că sunt taxe, impozite. Reţeaua sesismică este a României şi este un sistem susţinut de Guvern, ca instalaţie interes naţional, şi ea face parte din infrastructura critică a Europei şi cea mondială. Suntem conectaţi cu reţeaua seismică din Pacific până în Florida. În timp real noi ştim tot se întâmplă în orice secundă. Nu poţi să faci analize dacă nu ai date.

Barajul Vidraru. Este sigur?
Este sigur, chiar eu l-am reverificat în 2004. Barajul Vidraru şi cel de la Bicaz sunt structuri bune.

La cât sunt proiectate să reziste?
Sunt proiectate corect, la intensitate 9. Dar viitorul cutremur va elibera energie către răsărit încolo.

Existe zone , oraşe vulnerabile pe această direcţie?
Nu.. nu poţi să spui, depinde de planul de faliere. În 4 martie am avut o linie de acceleraţie maximă pe Cricov - Buzău - Turnu Măgurele. Altă dată s-ar putea să fie altfel. Ce s-a întâmplat cu blocurile din Bucureşti a fost din cauza unor greşeli de proiectare. Şi Lizeanu, şi Centrul de Calcul, să nu mai vorbim de uzinele Vulcan, acele acoperişuri cu armătură din beton...betonul era pus în plus de fapt, a crescut greutatea, nici nu ar fi trebuit pus... Dar era atunci politica aceea să nu consumăm oţel. Era o crimă să faci ceva din oţel. Pe de altă parte Bucureştiul nu se pretează la structuri din oţel.

De ce?
Pentru că oţelul este foarte flexibil şi Bucureştiul are perioade fundamentale mari, de peste o secundă jumatăte la patru secunde. În proiectare există conceptul stejarului şi cel al trestiei. Stejarul e foarte rigid, perioada lui fundamentală de vibraţie este foarte mică: 0,3 – 0,4 secunde. În schimb, trestia este foarte flexibilă, cu perioade foarte mari de vibraţie. Ce am constatat noi: în Bucureşti trebuie să proiectăm clădiri cu perioadă fundamentală mică: 0,3 , 04, 0,5, maxim 1 secundă. Pentru că cutremul maxim are perioade fundamentale între 1,45 secunde pânăla 1,7 secunde, dar să ştiţi că vorbim de un cutremur foarte mare, 7,5, spre exemplu cel din 40, nici măcar, poate cel din 1802... Şi atunci s-a verificat că nu am avut nici o clădire în Bucureşti care să aibă probleme, chiar şi cu zece niveluri, sunt cutii flexibile, au fost multe deformaţii, dar nu a căzut nici un bloc, au fost unele greşeli omeneşti. În Bucureşti este clar, trebuie să proiectăm conceptul stejar, în schimb la Focşani invers, spre exemplu. În 1940, Focşaniul a fost complet distrus şi erau case cu un nivel cu două niveluri. A fost distrus pentru că perioada fundamentală de vibraţie a terenului este 0,4 secunde, exact perioada fundamentală a caselor mici. În 1977 când s-au făcut blocurile noi nu s-a întâmplat absolut nimic. În schimb, în 1986, atunci a fost un cutremur foarte adânc şi singura construcţie care a avut probleme a fost Teatrul Naţional, care este o construcţie parter cu etaj, deci o construcţie mică. Deci, în Focşani trebuie construite case înalte de 10 – 15 etaje.

La Bucureşti care e maximul de niveluri?
Chiar şi 100, nu contează. Dar sunt alte lucruri de disconfort că, de exemplu dacă te dă 2 metri în stânga şi în dreapta nu e prea plăcut şi vibreză foarte mult după.

Care e înâlţimea optimă?
7 – 8 – 10 etaje, făcute rigid! Bine, cele mai optime sunt cele de patru niveluri. Nu au avut nici un fel de problemă la 4 martie.

În Japonia cei mai mulţi au murit din cauza tsunami-ului. În Europa, Portugalia a avut probleme cu tsunami-ul. Cum stăm cu Marea Neagră?
În Europa, cel mai mare tsunami a fost acum 504 ani, în Portugalia, când au fost valuri de 27 de metri care au ras tot. La Paris asta am discutat, despre problema unui tsunami în Europa. Tsunami există şi în Oceanul Atlantic şi în partea de nord există, şi în Marea Mediterană, Egee, Marea Marmara sau Marea Neagră. De exemplu, tsunami-ul din Marea Neagră din 105 îHr a ras Calatisul, actuala Mangalie.

La un cutremur de 8-9 grade s-ar putea produce valuri tsunami?
Nu ştiu. A fost un cutremur 7,2 în 1901, pe 31 martie şi au fost valuri în Mangalia de 3,5-4 metri. Era primăvară, nu era nimeni pe plajă. Asta e tot ce ştim. Ştim la 7,2 ce înălţime pot avea valurile. Am construit la Eforie un sistem integrat european prin care controlăm orice mişcare seismică până în Hymalaya, orice mişcare seismică: cutremurie, tsunami, vulcani.

Cât timp ar avea autorităţile a dispoziţie pentru evacuarea populaţiei dacă s-ar anunţa un tsunami la Marea Neagră?
Nu poate fi acum un astfel de fenomen. Fenomenul tsunami apare cam la 500 de ani. Dacă a fost în 1901, pe la 2400 s-ar mai produce… Istoria lor arată că se repetă la 100 de ani şi ceva, 800 de ani, până la 1 500 de ani .

În Europa există riscul de valuri tsunami?
Nu, nici în Europa, nu trebuie să speriem lumea. Nu ai cum să ştii. Tot ce am făcut noi până acum cu sistemele de avertizare am făcut pentru industrie. Tot sistemul nuclear este conectat la noi. În maxim 4 secunde blocăm tot!

Cu câte minute înainte aflaţi că se va produce un cutremur?
În 30 - 40 secunde. Dar asta nu-i pentru oameni.

Şi care e prima instituţie care află?
Nu există. Totul este automat. Acest soft este implementat la STS. El a realizat conexiunile cu toate inspectoratele de urgenţă din România, inclusiv cu centralele nucleare. Şi acum ne pregătim să legăm acest spital cu spitalele, cu camerele de operaţie din spitalele din Bucureşti şi apoi cu cele din ţară. De ce? Pentru că dacă medicul este cu bisturiul pe cord şi îl prinde cutremurul, noi îl avertizăm imediat şi în momentul acela el are generator în sala de operaţie care se aprinde automat. Pentru că la magnitudinea de peste 7 nu mai este lumină sau telefon. Şi atunci se aprinde automat generatorul. Cu acest sistem medicul câştigă timp suficient, în jur de 40 de secunde.
Adevărul este că avem şi alte sisteme la care ne gândim pentru oameni, sistemul de variaţie a câmpului. Avem ceva rezultate, dar nu sunt verificate a două oară. Nu se poate ca un om la etajul zece în 30 de secunde să îşi rupă picioarele. Pe de altă parte, sunt sisteme de autoprotecţie, trebuie să ştii ce fel casă ai, dacă este puternică sau nu este puternică.

Care sunt cele mai bune metode?
Sunt diferite metode, unii spun să te bagi sub bănci, alţii spun să nu te bagi sub bănci. Spre exemplu, în Mexico City, când a fost cutremurul acela mare toţi copii s-au băgat sub masă şi i-a găsit pe toţi cu capul zdrobit. Pentru că s-a zdrobit masa. Dacă eşti în pat noaptea, te pui paralel cu el, lipit de pat pentru că atunci când cade ceva de sus se formează un triunghi cu gol de aer numit "triunghiul vieţii”. Colegii mei de la INCEC spun că merg pe vechea varaintă, băgat în bănci, şamd, dar nu ştiu. Până la urmă, fiecare om în casă are un loc în care ştie că este mai sigur.
Haideţi să vă mai spun o chestie. O casă pe care o repari tot prost iese. De ce? Casele vechi sunt făcute în 1900 sau 1800, iar în Bucureşti sunt foarte multe. În primul rând că este aerul istoric, au intrat toţi microbii în pereţii aceia. Când repari trebuie să dublezi peretele şi scazi din suprafaţa clădirii şi tot prost iese, pentru că niciodată nu poţi îmbina lucrurile ca lumea. E adevarăt când faci ceva nou, poate costă mai mult. Dar uitaţi ce se întâmplă cu consolidările celor 100 de blocuri din Bucureşti, s-au făcut vreo 7-8. Foartă multă lume nu vrea, sunt oameni în vârstă care nu se mai deplasează, se gândesc că mai au vreo 5 – 6 ani de trăit, că tot nu vine cutremurul. Şi nu costă chiar puţin, spre exemplu consolidarea şi repararea Tribunalului a costat 39 de milioane de euro, dar dacă îl făceai nou nu ştiu dacă costa 12 milioane. Bine este monument istoric. Au fost multe discuţii. Sunt multe clădiri foarte vechi care sunt istorice, dar dacă tu ca individ stai într-o clădire bolnavă... Pentru că trebuie să ştiţi că aburii întră în beton, apa ce intră când îngheaţă se umflă distruge, macină, betonul îmbătrâneşte prin acest efect îngheţ – dezgheţ.

Există o vârstă optimă a clădirilor?
Există, de exemplu Cernavodă - 40 de ani, clădirile din Bucureşti sunt proiectate de exemplu pentru 50 de ani. Că rezistă 100, nimeni nu te pune să o dai jos. Sau un baraj care poate avea 30 – 40 – 50 de ani.

Ce se întâmplă când expiră? Ce ar trebui făcut? Se reabilitează?
Să ştiţi că a fost pusă întrebarea asta, da, ar trebui reabilitate, însă e o problemă şi de bani pentru că nu este chiar simplu. Dar sunt unele care rezistă foarte bine, sunt unele care au fost prinse la cutremur prost şi au fost consolidate sau cârpăcite. Şi cu asigurările sunt mari probleme, încă din 2000 am spus că trebuie să facem asigurări, dar nu la preţuri mari, ci la preţuri de 5 – 10 dolari. Vă daţi seama ce bani se strângeau.

Ca orizont de timp, putem evalua când va fi un cutremur? Trei ani, doi ani?
Nu se pune problema atât timp cât sistemul lucrează acolo în Asia şi Vrancea nu este încărcată. Şi mai este încă un lucru foarte interesant la 30 august 1986 Vrancea a descărcat foarte mult, a fost un cutremur de aproape 7.

Şi cam cât ar dura perioada de încărcare. Un maxim şi un minim?
Minumul este 64 ani, maximul este 102 ani. Mai sunt şi perioade mai scurte de 64 ani. Problema nu e dintre un cutremur de adâncime /de suprafaţă, unde perioada e de numai de 36-37 de ani. Invers e problema, de la un cutremur de suprafaţă la adâncime. Pentru că în Vrancea până se încarcă acolo jos, durează foarte mult. Sub Vrancea este o lozvă, e ca o sfeclă până la 200 de kilometri, poate şi mai mult. Numai acolo au loc cutremure aşa de mari. Undeva mai la est de Focşani nu mai sunt cutremure. Sub noi aici, la 110 kilometri jos este magmă, d-aia nu avem cutremure că nu avem de ce.

Când spuneţi că se va orienta către nord – est, ce anume v-a indicat acest lucru?
Păi, avem experienţa de 600 de ani, a tot ce s-a întâmplat până acum. Nu discutăm presupuneri, aşa a fost în 1802, aşa a fost în 1940 sau în 1456 pe timpul lui Ştefan cel Mare.

Şi alternanţa de suprafaţă, de adâncime? La fel, se respectă?
Se respectă, asta e interesant.

De când există date despre cutremurele din România?
Catalogul istoric de la 920 d Hr, dar de 600 de ani, lucrurile sunt cunoscute şi analizate.