Gheorghe Mărmureanu:"Nu cred că sunt sigure clădirile construite dupa '89"

Directorul Institutului de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, afirmă într-un interviu acordat Jurnalului Naţional că în România nu există pericolul producerii unui cutremur puternic în perioada următoare.

Potrivit estimărilor, un cutremur de 7 grade ar putea avea loc după anul 2040. Totodată, Gheorghe Mărmureanu trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte siguranţa noilor construcţii din punct de vedere seismic, arătând că sunt clădiri care au fost ridicate fără să se ţină seama de normele româneşti.

Jurnalul Naţional: Domnule profesor, ce este un cutremur?
Gheorghe Marmureanu: Cutremurul este un fenomen natural, în primul rând, şi are loc nu numai pe Pământ, ci şi în Lună şi pe stele şi cred că în marea majoritate a întregului sistem planetar unde există materie de fapt şi este o descărcare a unei energii potenţiale înmagazinată într-un material cu proprietăţi solide. Cutremurul nu poate avea loc în apă şi nici în magmă. Deci, aceste cutremure au loc numai în scoarţa terestră care este alcătuită din diferite roci (bazalt, granit), la suprafaţă sau în adâncime.

Pornind de la această definiţie, explicaţi-ne ce s-a întâmplat în Japonia.
În Japonia s-a întâmplat un lucru pe care foarte multă lume îl aştepta de fapt. În Japonia nu a mai fost un cutremur catastrofal, foarte mare, din 1923. Şi japonezii erau în aşteptarea aşa-numitului "Big One". Sincer să fiu nu ştiu dacă acesta este "Big One", cel mare, pe care îl aşteptau ei. Blocul Pacific, unul dintre cele 13 mari blocuri, înaintează, se duce sub insulele japoneze. Imediat din Japonia există un perete vertical. Bineînţeles că în blocul acesta sunt falii, sunt crăpături, mai pe româneşte. Şi s-a produs o ruptură. Părerea mea este că norocul lor a fost că această ruptură a avut loc undeva foarte departe de coasta estică a Japoniei, adică la 150 de kilometri. Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă această falie care s-a rupt ar fi fost mai aproape de Japonia.

Ce s-ar fi întâmplat concret, ar fi dispărut ca ţară?
Nu, nu, poate ceva inimaginabil, ceva ce nu-ti poţi da seama pentru că şi aşa această magnitudine este 9 pe scara moment seismic. Este o scară care măsoară mărimea unui cutremur, deci magnitudinea lui, energia eliberată din focar atunci când scara Richter nu mai este capabilă. Pentru că scara Richter când magnitudinea ajunge la 8,45 se saturează. Acest cutremur care a avut 9 pe scara Richter, pe scara moment seismic, este echivalentul a în jurul a 14 – 15 milioane de bombe atomice tip Hiroshima. Aşa cum a fost şi cu cutremurul din Sumatra din 26 decembrie 2004 . A fost echivalentul a 17.850.000 de bombe atomice tip Hiroshima. Aşa că orice speculaţie că a fost generat de mâna umană, că nu ştiu ce, că acolo era o bază militară americană şi aşa mai departe este out of order, pentru că tot arsenalul nuclear militar american, rusesc, francez şi englez însumează vreo treizeci şi ceva de mii de bombe. Deci, nu discutăm asemenea bazaconii.

"The Big One" la câte grade ar putea ajunge?
Nu ştiu, nu pot să.. şi aşa este extrem de mare. Lumea comenta că ar fi al cincilea mare cutremur din toate timpurile. Dar în timpurile moderne pe care le ştim noi este al treilea mare cutremur, pentru că cel din 20 mai 1960 care a avut loc în Chile a avut 9,6 magnitudine pe scara moment seismic şi este marele cutremur care a făcut Pământul să vibreze ca o gelatină.
Al doilea mare cutremur este cel din Sumatra din 26 decembrie 2004 care este cotat cu 9,4 magnitudine pe scara moment seismic şi aţi văzut ce a fost acolo. Să ştiţi că cifra de 385.000 victime nu este reală, este peste 400.000. Cutremurul a fost la 8.00 şi ceva dimineaţa. Şi ăsta tot aşa a fost, la opt dimineaţa. Timp de trei ore nu a fost niciun anunţ că există tsunami-ul. Au fost sute de mii de oameni care au murit, inclusiv în Africa. A fost dacă vreţi o mare latură negativă a acestui cutremur. Iar acest cutremur cu magnitudinea 9 pe scara moment seismic este practic al treilea. Şi practic, eu vă spun că încă nu ştim toate pierderile care au avut loc acolo.

Şi următorul când ar putea să se producă ? Va fi tot în aceeaşi zonă, unde?
Nu ştim.

Nu se poate estima?
Sunt imperceptibile lucrurile acestea, n-ai nici cum să estimezi. Profesorul doctor docent Dumitru Enescu, făcând o analiză în institut pe ultimii 600 de ani , dumnealui a găsit că există un moment când lucrează foarte mult această zonă a Asiei, şi un moment când lucrează Africa, Europa. Deci, partea europeană este supusă la blocul tectonic al Africii care se deplasează în fiecare an cu cel puţin 40-50 milimetri, vi se pare puţin, dar geologic este fantastic. Iar în partea Asiatică, trebuie să ştiţi că India, aşa cum este ea acum, în urmă cu 61 de milioane de ani, în mezozoic, era unde este Antartica. Uitaţi, unde este India acum! Deci, înaintează în fiecare an, sunt ani când înaintează şi cu o sută şi douăzeci de milimetri. Ceea ce este fantastic! Ceea ce face să ridice Munţii Himalaya, Vârful Everest să crească. Această tectonică a zonei care a început în 2005 durează până în 2022. Deci, până în 2022 ne putem aştepta şi la alte evenimente extrem de puternice în această arie. Pentru că nu este numai Japonia, este zona Filipine complet, mai este partea de răsărit. Acolo o falie puternică numită Kermatek şi sistemul Tonga unde au loc cutremure la foarte mare adâncime, dar şi la suprafaţă. Sunt cutremure de mare adâncime la 700-800 de kilometri care sunt cutremure de schimbări de fază, acolo sunt temperaturi foarte mari. Nu ştiu cât va mai dura în această zonă a Asiei, dar după 2022 se schimbă pe partea europeană. Când am avut asemenea influenţe, în ultimii şase sute de ani, noi niciodată nu am avut un cutremur mai puternic de 6,7, cel din 1990. Deci nu este atât de periculoasă pentru noi, şi vor fi mai multe cutremure în Banat.

Şi în cazul acesta nu vor mai fi în zona Vrancea aşa de multe?
Va fi şi Vrancea, dar de obicei vor fi mici .

Dar se poate estima de unde va veni un cutremur mare în România? Din zona Vrancei, din zona Banatului?
Cutremur mare numai în Vrancea poate fi. În Banat niciodată nu au fost cutremure decât de 5-6 grade.

Şi la câte grade ar putea ajunge în Vrancea?
Nu ştiu. Analizele noastre ne duc destul de târziu în ceea ce priveşte un cutremur catastrofal ceea ce înseamnă peste 7.

Târziu, în ani, cât ar însemna?
Noi am analizat cutremurele din 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Sunt trei cutremure mai de suprafaţă tip 4 martie. Şi 4 martie şi 1738 şi 1838 au fost cutremure la adâncimi de 80 – 100 de kilometri. În schimb, cutremurul din 1802 şi cutremurul din 1940 sunt cutremure de mare adâncime. Acum, urmează un cutremur de mare adâncime pentru că există o alternanţă. Mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă - 4 martie. Şi am găsit noi că între un cutremur de suprafaţă tip 4 martie şi unul foarte adânc distanţa este de 64 de ani. Ei, vă rog să calculaţi...

Sunt mai periculoase cutremurele de suprafaţă decât cele de adâncime sau toate sunt la fel?
4 martie nu a fost mai puţin periculos, nu? Vrancea este un sistem tectonic care generează cutremure de mare adâncime cu magnitudini periculoase peste 7. Gândiţi-vă că cel din 1986 a fost 6,95, cel din 1940 a fost 7,4 , cel din 1838 a fost tot de 7,2, cel din 1802 este cotat la 7,5 –7,7 dar, este interesat că deşi este cotat cel mai mare cutremur nu a murit nimeni- nu avem date istorice care să arate aceste lucru. În schimb au căzut foarte multe biserici şi scrie chiar Sadoveanu că la acest cutremur, în zona Mitropoliei, au fost crăpături în pământ de sute de metri, cu lăţimi de unu- doi metri şi că ieşea apă, nisip şi păcură. Foarte interesant, pentru că de unde poate să fie păcură pentru că în partea de sud-est a Bucureştiului, mă refer la zona Progresul, sunt două straturi de cărbune, iar din cauza presiunii foarte mari cărbunele s-a transformat în păcură.

Ca durată care a fost cel mai lung?
Orice cutremur vrâncean durează până la 15 minute. Partea principală este treizeci până şaizeci de secunde. Cutremurul din 1802 care a fost la ora 12 şi 53 de minute a fost dacă vreţi iar norocos pentru că toată lumea era la biserica, dar apucaseră să plece. Pentru că în Bucureşti aproape toate bisericile au căzut. dar norocul ăsta a fost că oamenii plecaseră. Şi avem informaţia sigură că a fost un cutremur foarte adânc pentru că am primit o scrisoare de la academicianul Drumea, de la Chişinău care făcuse studii la Moscova, care spunea că pe data de 26-27 octombrie 1802 o bonă se plimba cu un cărucior prin curtea bibliotecii universitare Lomonosov şi la două fără şapte minute a văzut cum cad statuile, cum cad lucrurile, băncile răsturnate. În acel cărucior era Puşkin, marele scriitor şi poet rus, care avea vreo doi ani şi trei luni. Deci, pentru noi este extrem de important să ştim că acest cutremur a fost foarte adânc, şi ca să se simtă la Moscova aşa, înseamnă că a fost foarte puternic. Cutremurul din 1802 este considerat cel mai puternic cutremur din România, dar care nu a avut pierderi de vieţi omeneşti. De fapt, lumea uitase de cutremure. Nici nu se mai gândea. Ştia că a fost în '40. De fapt, şi în construcţii se modificase standardul de proiectare antiseismică. De exemplu, în Bucureşti, se modificase de la intensitate 8-8 jumatate la 7. Cutremurul din '77 a fost ceva neaşteptat şi a fost primul cutremur înregistrat în România la INCERC Bucureşti. Aparatele de la Fizica Pământului nu au mers, adică unele au mers, dar s-au blocat, iar cel care a fost în Vrâncioaia nu a mers. Dar, avem alte cutremure pe care noi le-am înregistrat cel din '86, cel din '80, cel din 2004. Cum să vă spun eu nu putem face ceva modern dacă nu ai aceste date care trebuie interpretate, discutate şi analizate într-un fel. Că sunt foarte mulţi care îşi dau cu părerea, asta e altceva.

S-a văzut şi în cazul cutremurului din Japonia. Automat s- a făcut legătura şi cu România, automat s-au împărţit zonele ...sensibile, mai puţin sensibile, care s-ar dărâma primele, care s-ar dărâma ultimele. Spre exemplu când a fost cutremurul din 77, Zimnicea practic a fost rasă...
E foarte interesant. Acolo a fost un prim-secretar deştept şi s-a dărâmat tot, cu toate că nu a murit nimeni la Zimnicea, la Alexandria. Vorbesc serios. În schimb, la bulgari au murit 250 de oameni.

Dar la un cutremur care ar putea fi foarte puternic, ce zone ale ţării ar putea fi în pericol?
Nu, nu, vă rog, nu putem umbla cu speculaţii. S-ar putea să nu fie nici unul. S-ar putea, de ce? Spre exemplu, dacă cutremurul care va fi acum şi va fi foarte adânc, am spus de atâtea ori că el va canaliza energia către nord-est, deci va fi foarte puţină energie dirijată către Bucureşti. Asta este mecanismul.

Da, dar care alte zone din ţară vor fi afectate?
Nord-est este spre Chişinău. Iar spre nod vest, nord sud, sud-vest este Bucureştiul. La cutremurele din 1940 nu ar fi trebuit să se întâmple nimic în Bucureşti. Dar nu a căzut decât un singur bloc din cauza unei proiectări defectuoase. Arhitectul Cantacuzino, unul Gigi, cam aşa ceva Cantacuzino, a făcut o greşeală formidabilă că stâlpul de la parter în loc să meargă până sus a fost retras. Asta e o greşeală şi a doua a fost că după ce au terminat blocul, la subsol au făcut o sală de cinematograf şi au tăiat un stâlp care era o grindă, deci o grindă a rămas cu deschidere dublă şi este blocul care a căzut încă din undele P, a mişcării pe verticală. Pentru că un cutremur vrâncean se manifestă în primul rând, printr-o mişcare pe verticală, care durează 5-6 secunde şi blocul acesta a căzut exact pe unda P, ca după vreo 17-18 secunde să avem mişcare pe orizontală care este datorată undelor secundare, numite S şi care transportă cea mai mare parte de energie seismică, de până la 75%. De aia i se mai spune şi unde mortale. Aceeaşi situaţie s-a întâmplat în 1977 cu blocul Belvedere. Tot aşa, a căzut din prima. De ce? Pentru că blocul a fost construit pentru opt etaje, după aia s-au mai adăugat patru, a venit un om de afaceri şi a adăugat alte două, deci s-au făcut 14 etaje. Şi stâlpul de la parter nu a fost capabil să preia mişcarea verticală şi a căzut exact ca o plăcintă, dacă vreţi.

Având în vedere standardele de după '89 din construcţii, cât de rezistente sunt clădirile din sticlă şi metal?
E o problemă aici. Cât de rezistente sunt, nu ştiu, dar e bine ca lumea să se ferească să stea pe lângă ele, pentru că o copertină de tipul acesta sau perete de tipul acesta de sticlă dacă ar cădea undeva, pur şi simplu te poate tăia în două. Asta e un mare dezavantaj, sticla este foarte grea şi este foarte ascuţită. Şi apoi, nu uitaţi că geamurile sunt dreptunghiulare, ori dreptungiul nu este o structură geometrică, ea se deformează în timpul cutremurului. Ori este aruncat, ori pleznit. Mai este încă o treabă care deranjează foarte mult. Aceste foarte mari blocuri au fost construite fără a ţine seama de normele româneşti. Sunt firme din ţări în care nu au cutremure sau dacă ar fi avut sunt din cele de suprafaţă care este cu totul altceva. Perioada de fundamentare din vibraţii ale terenului variază pentru cutremurul maxim posibil între 1,44 secunde până la 1, 7. Deci, dacă cineva proiectează în această perioadă este rău pentru că poate să fie rezonanţă între clădire şi teren. Deci, în momentul în care arhitectul şi inginerul de structură se apucă să proiecteze o clădire trebuie să ia în considerare două lucruri: rezistenţa clădirii, adica să reziste la forţe, verticale şi aşa mai departe şi respectiv să evite fenomenul de rezonanţă dintre clădire şi teren.

Şi cum poate un cumpărător care vrea să-şi ia un apartament într-o clădire să-şi dea seama dacă clădirea e rezistentă sau nu?
Rezistenţa clădirii se asigură prin proiectarea la acceleraţie. Acceleraţia 03G în Bucureşti sau 02, depinde în ce zonă eşti. Când eram eu în clasa a VI-a în cartea de fizică era o fotografie cum soldaţii lui Napoleon când treceau pe pod nu băteau pas de front. De ce? Ca să nu intre pasul de front în rezonanţă cu podul. Că au păţit-o o dată şi au căzut în apă. Deci, problema rezonanţei dintre clădire şi teren este esenţială. Puteţi să faceţi casă pe o stâncă, dar dacă perioada fundamentală de vibraţie a stâncii este egală cu a casei la primul cutremur cade. Rezonanţa este un fenomen în care comportarea este haotică. Proiectantul de structură este cel care răspunde.
În Bucureşti nu există zone mai bune sau mai proaste, există zone unde putem construi prost sau bine. Se poate proiecta şi pe apă, şi în mlaştină, dar trebuie să ţină seama că este apă sau mlaştină şi să proiecteze în consecinţă.

Credeţi că toate clădirile acestea construite după 1989 sunt sigure?
Nu cred. Eu cred că s-a făcut mai bine în perioada de dinainte 2000. Perioada foarte bună a fost după cutremur când am schimbat standardele de proiectare. Şi acolo, nu ştiam pe timpul acela treaba acesta cu fundamentarea. A trebuit să venim cu semnalul din focar să propagăm pe toate straturile acestea şi să vedem pentru fiecare punct mare din Bucureşti care este frecvenţa fundamentală de vibraţie a terenului. Pentru că terenul în Bucureşti este şi nisip, şi argilă, şi calcar, prundiş şi aşa mai departe. În Bucureşti lumea trebuie să ştie că nu există o zonă mai bună decât alta. Este adevărat că în timpul unui cutremur pot să apară comportări diferite, pentru că s-a construit aşa, dar fără să se ştie.

Nu exisă nişte norme valabile pentru toată lumea atunci când se ridică o casă, un bloc, un alt tip de clădire. Există un standard privind rezistenţa la cutremur care să fie respectat de toată lumea?
Există

Şi nu-i verifică nimeni?
Aici este o altă problemă . Eu cred că trebuie să facem, cel puţin în Bucureşti, să facem o echipă sau un comitet pentru că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu face verificarea asta. El verifică partea legală, iar partea de calcule fiecare proiectant şi-o asigură printr-un verficator care e coleg cu el.

Şi când se verifică?
Păi, nu se verifică niciodată.

Decât dacă, Doamne fereşte se întâmplă ceva...
Da, decât când cade. Încă o dată. Când te uiţi pe planşă vezi undeva verificat şi acolo este poate tot colegul sau cineva plătit de ei, dar când iese la verificare totală nu vine nimeni cu calculatorul să-i verifice perioada de fundamentare. La calculul unei strucuri ca să găsească perioada de fundamentare de vibraţie a unei clădiri durează de la cinci până la şapte secunde, durează mai mult introducerea datelor. Deci, trebuie să aibă structura, să i-o dai în faţă.

Casa Presei . La un cutremur puternic, au politicienii şansa să scape de noi? Cât de sigură este Casa Presei?
Nu, Casa Presei am văzut-o chiar la 4 martie, eu am fost acolo ... Sa ştiţi că nu a fost chiar rău.. În orice caz nu cade, vă spun eu sigur pentru că, încă o dată repet, cutremurul care va fi foarte puternic, peste nu ştiu câţi ani, va avea influenţă foarte puţină asupra Bucureştiului. Întâmplător a fost făcută pe timpul prieteniei cu URSS. Aţi văzut că şi arhitectura este sovietică.

Dar Casa Poporului?
Nu cred ca sunt probleme, pentru că este singurul obiectiv din România, pe care chiar eu am l-am asigurat, care este proiectat la intensitatea seismică de 9 pe scara Mercali şi acceleraţia maximă 04 G. Nici Cernavodă nu este făcută aşa.Cernavodă este proiectată la 02 G ca acceleraţie maximă şi la intensitate 8 pe scara Mercali. Acolo sunt două niveluri de proiectare SDE şi DBE. SDE a fost 01 G iar DBE 02 G, iar intensitatea a fost 8. Şi asta este foarte interesant, eu nu înţeleg de ce s-au construit centrale în Japonia, pentru că Agenţia din Viena nu acceptă. A pus condiţie clară: nu construiţi centrale atomice pentru zone sau locuri în care intensitatea să fie mai mare de 8 pe scara Mercali, respectiv acceleraţie 02 G, încă la 02 G mai discutăm.. La un moment dat noi am discutat şi alte amplasamente, spre exemplu am mers la un moment dat către Iaşi, acolo era 8 jumate, 9 şi nu mergea. Se pot face construcţii care să reziste şi la 10, dar costă. În mod normal tot timpul este o legătură între risc şi cost şi trebuie să găseşti o poziţie optimă. Pentru că, spre exemplu, chiar acum noi avem un proiect transfrontalier cu bulgarii, cu Comunitatea Europeană şi acest sistem de avertizare seismică în timp real, sistem care a câştigat marele premiu europen IST, construim acest sistem pentru centralele nucleare din Bulgaria şi România, deci de o parte şi de alta a Dunării. Proiectul va viza şi şcoli sau spitale din Bulgaria şi România, dar în prealabil facem o analiză de risc seismic şi vrem să ştim dacă va fi maximul posibil, ce pierderi pot să fie. Proiectul este în jur de 5,5 milioane de euro şi suntem 5 parteneri, partea română e lider de proiect, în România sunt 3 unităţi, iar în Bulgaria - Academia Bulgară şi încă o unitate de pe malul Dunării. Dar mai avem 8 proiecte cu bani europeni. Partea de cercetare este extrabugetară şi asta vreau să ştie toată lumea. Ba din contră noi dăm bani la buget, pentru că un proiect european la 7-8 milioane de euro, practic 55%- 60 % din bani intră înapoi pentru că sunt taxe, impozite. Reţeaua sesismică este a României şi este un sistem susţinut de Guvern, ca instalaţie interes naţional, şi ea face parte din infrastructura critică a Europei şi cea mondială. Suntem conectaţi cu reţeaua seismică din Pacific până în Florida. În timp real noi ştim tot se întâmplă în orice secundă. Nu poţi să faci analize dacă nu ai date.

Barajul Vidraru. Este sigur?
Este sigur, chiar eu l-am reverificat în 2004. Barajul Vidraru şi cel de la Bicaz sunt structuri bune.

La cât sunt proiectate să reziste?
Sunt proiectate corect, la intensitate 9. Dar viitorul cutremur va elibera energie către răsărit încolo.

Existe zone , oraşe vulnerabile pe această direcţie?
Nu.. nu poţi să spui, depinde de planul de faliere. În 4 martie am avut o linie de acceleraţie maximă pe Cricov - Buzău - Turnu Măgurele. Altă dată s-ar putea să fie altfel. Ce s-a întâmplat cu blocurile din Bucureşti a fost din cauza unor greşeli de proiectare. Şi Lizeanu, şi Centrul de Calcul, să nu mai vorbim de uzinele Vulcan, acele acoperişuri cu armătură din beton...betonul era pus în plus de fapt, a crescut greutatea, nici nu ar fi trebuit pus... Dar era atunci politica aceea să nu consumăm oţel. Era o crimă să faci ceva din oţel. Pe de altă parte Bucureştiul nu se pretează la structuri din oţel.

De ce?
Pentru că oţelul este foarte flexibil şi Bucureştiul are perioade fundamentale mari, de peste o secundă jumatăte la patru secunde. În proiectare există conceptul stejarului şi cel al trestiei. Stejarul e foarte rigid, perioada lui fundamentală de vibraţie este foarte mică: 0,3 – 0,4 secunde. În schimb, trestia este foarte flexibilă, cu perioade foarte mari de vibraţie. Ce am constatat noi: în Bucureşti trebuie să proiectăm clădiri cu perioadă fundamentală mică: 0,3 , 04, 0,5, maxim 1 secundă. Pentru că cutremul maxim are perioade fundamentale între 1,45 secunde pânăla 1,7 secunde, dar să ştiţi că vorbim de un cutremur foarte mare, 7,5, spre exemplu cel din 40, nici măcar, poate cel din 1802... Şi atunci s-a verificat că nu am avut nici o clădire în Bucureşti care să aibă probleme, chiar şi cu zece niveluri, sunt cutii flexibile, au fost multe deformaţii, dar nu a căzut nici un bloc, au fost unele greşeli omeneşti. În Bucureşti este clar, trebuie să proiectăm conceptul stejar, în schimb la Focşani invers, spre exemplu. În 1940, Focşaniul a fost complet distrus şi erau case cu un nivel cu două niveluri. A fost distrus pentru că perioada fundamentală de vibraţie a terenului este 0,4 secunde, exact perioada fundamentală a caselor mici. În 1977 când s-au făcut blocurile noi nu s-a întâmplat absolut nimic. În schimb, în 1986, atunci a fost un cutremur foarte adânc şi singura construcţie care a avut probleme a fost Teatrul Naţional, care este o construcţie parter cu etaj, deci o construcţie mică. Deci, în Focşani trebuie construite case înalte de 10 – 15 etaje.

La Bucureşti care e maximul de niveluri?
Chiar şi 100, nu contează. Dar sunt alte lucruri de disconfort că, de exemplu dacă te dă 2 metri în stânga şi în dreapta nu e prea plăcut şi vibreză foarte mult după.

Care e înâlţimea optimă?
7 – 8 – 10 etaje, făcute rigid! Bine, cele mai optime sunt cele de patru niveluri. Nu au avut nici un fel de problemă la 4 martie.

În Japonia cei mai mulţi au murit din cauza tsunami-ului. În Europa, Portugalia a avut probleme cu tsunami-ul. Cum stăm cu Marea Neagră?
În Europa, cel mai mare tsunami a fost acum 504 ani, în Portugalia, când au fost valuri de 27 de metri care au ras tot. La Paris asta am discutat, despre problema unui tsunami în Europa. Tsunami există şi în Oceanul Atlantic şi în partea de nord există, şi în Marea Mediterană, Egee, Marea Marmara sau Marea Neagră. De exemplu, tsunami-ul din Marea Neagră din 105 îHr a ras Calatisul, actuala Mangalie.

La un cutremur de 8-9 grade s-ar putea produce valuri tsunami?
Nu ştiu. A fost un cutremur 7,2 în 1901, pe 31 martie şi au fost valuri în Mangalia de 3,5-4 metri. Era primăvară, nu era nimeni pe plajă. Asta e tot ce ştim. Ştim la 7,2 ce înălţime pot avea valurile. Am construit la Eforie un sistem integrat european prin care controlăm orice mişcare seismică până în Hymalaya, orice mişcare seismică: cutremurie, tsunami, vulcani.

Cât timp ar avea autorităţile a dispoziţie pentru evacuarea populaţiei dacă s-ar anunţa un tsunami la Marea Neagră?
Nu poate fi acum un astfel de fenomen. Fenomenul tsunami apare cam la 500 de ani. Dacă a fost în 1901, pe la 2400 s-ar mai produce… Istoria lor arată că se repetă la 100 de ani şi ceva, 800 de ani, până la 1 500 de ani .

În Europa există riscul de valuri tsunami?
Nu, nici în Europa, nu trebuie să speriem lumea. Nu ai cum să ştii. Tot ce am făcut noi până acum cu sistemele de avertizare am făcut pentru industrie. Tot sistemul nuclear este conectat la noi. În maxim 4 secunde blocăm tot!

Cu câte minute înainte aflaţi că se va produce un cutremur?
În 30 - 40 secunde. Dar asta nu-i pentru oameni.

Şi care e prima instituţie care află?
Nu există. Totul este automat. Acest soft este implementat la STS. El a realizat conexiunile cu toate inspectoratele de urgenţă din România, inclusiv cu centralele nucleare. Şi acum ne pregătim să legăm acest spital cu spitalele, cu camerele de operaţie din spitalele din Bucureşti şi apoi cu cele din ţară. De ce? Pentru că dacă medicul este cu bisturiul pe cord şi îl prinde cutremurul, noi îl avertizăm imediat şi în momentul acela el are generator în sala de operaţie care se aprinde automat. Pentru că la magnitudinea de peste 7 nu mai este lumină sau telefon. Şi atunci se aprinde automat generatorul. Cu acest sistem medicul câştigă timp suficient, în jur de 40 de secunde.
Adevărul este că avem şi alte sisteme la care ne gândim pentru oameni, sistemul de variaţie a câmpului. Avem ceva rezultate, dar nu sunt verificate a două oară. Nu se poate ca un om la etajul zece în 30 de secunde să îşi rupă picioarele. Pe de altă parte, sunt sisteme de autoprotecţie, trebuie să ştii ce fel casă ai, dacă este puternică sau nu este puternică.

Care sunt cele mai bune metode?
Sunt diferite metode, unii spun să te bagi sub bănci, alţii spun să nu te bagi sub bănci. Spre exemplu, în Mexico City, când a fost cutremurul acela mare toţi copii s-au băgat sub masă şi i-a găsit pe toţi cu capul zdrobit. Pentru că s-a zdrobit masa. Dacă eşti în pat noaptea, te pui paralel cu el, lipit de pat pentru că atunci când cade ceva de sus se formează un triunghi cu gol de aer numit "triunghiul vieţii”. Colegii mei de la INCEC spun că merg pe vechea varaintă, băgat în bănci, şamd, dar nu ştiu. Până la urmă, fiecare om în casă are un loc în care ştie că este mai sigur.
Haideţi să vă mai spun o chestie. O casă pe care o repari tot prost iese. De ce? Casele vechi sunt făcute în 1900 sau 1800, iar în Bucureşti sunt foarte multe. În primul rând că este aerul istoric, au intrat toţi microbii în pereţii aceia. Când repari trebuie să dublezi peretele şi scazi din suprafaţa clădirii şi tot prost iese, pentru că niciodată nu poţi îmbina lucrurile ca lumea. E adevarăt când faci ceva nou, poate costă mai mult. Dar uitaţi ce se întâmplă cu consolidările celor 100 de blocuri din Bucureşti, s-au făcut vreo 7-8. Foartă multă lume nu vrea, sunt oameni în vârstă care nu se mai deplasează, se gândesc că mai au vreo 5 – 6 ani de trăit, că tot nu vine cutremurul. Şi nu costă chiar puţin, spre exemplu consolidarea şi repararea Tribunalului a costat 39 de milioane de euro, dar dacă îl făceai nou nu ştiu dacă costa 12 milioane. Bine este monument istoric. Au fost multe discuţii. Sunt multe clădiri foarte vechi care sunt istorice, dar dacă tu ca individ stai într-o clădire bolnavă... Pentru că trebuie să ştiţi că aburii întră în beton, apa ce intră când îngheaţă se umflă distruge, macină, betonul îmbătrâneşte prin acest efect îngheţ – dezgheţ.

Există o vârstă optimă a clădirilor?
Există, de exemplu Cernavodă - 40 de ani, clădirile din Bucureşti sunt proiectate de exemplu pentru 50 de ani. Că rezistă 100, nimeni nu te pune să o dai jos. Sau un baraj care poate avea 30 – 40 – 50 de ani.

Ce se întâmplă când expiră? Ce ar trebui făcut? Se reabilitează?
Să ştiţi că a fost pusă întrebarea asta, da, ar trebui reabilitate, însă e o problemă şi de bani pentru că nu este chiar simplu. Dar sunt unele care rezistă foarte bine, sunt unele care au fost prinse la cutremur prost şi au fost consolidate sau cârpăcite. Şi cu asigurările sunt mari probleme, încă din 2000 am spus că trebuie să facem asigurări, dar nu la preţuri mari, ci la preţuri de 5 – 10 dolari. Vă daţi seama ce bani se strângeau.

Ca orizont de timp, putem evalua când va fi un cutremur? Trei ani, doi ani?
Nu se pune problema atât timp cât sistemul lucrează acolo în Asia şi Vrancea nu este încărcată. Şi mai este încă un lucru foarte interesant la 30 august 1986 Vrancea a descărcat foarte mult, a fost un cutremur de aproape 7.

Şi cam cât ar dura perioada de încărcare. Un maxim şi un minim?
Minumul este 64 ani, maximul este 102 ani. Mai sunt şi perioade mai scurte de 64 ani. Problema nu e dintre un cutremur de adâncime /de suprafaţă, unde perioada e de numai de 36-37 de ani. Invers e problema, de la un cutremur de suprafaţă la adâncime. Pentru că în Vrancea până se încarcă acolo jos, durează foarte mult. Sub Vrancea este o lozvă, e ca o sfeclă până la 200 de kilometri, poate şi mai mult. Numai acolo au loc cutremure aşa de mari. Undeva mai la est de Focşani nu mai sunt cutremure. Sub noi aici, la 110 kilometri jos este magmă, d-aia nu avem cutremure că nu avem de ce.

Când spuneţi că se va orienta către nord – est, ce anume v-a indicat acest lucru?
Păi, avem experienţa de 600 de ani, a tot ce s-a întâmplat până acum. Nu discutăm presupuneri, aşa a fost în 1802, aşa a fost în 1940 sau în 1456 pe timpul lui Ştefan cel Mare.

Şi alternanţa de suprafaţă, de adâncime? La fel, se respectă?
Se respectă, asta e interesant.

De când există date despre cutremurele din România?
Catalogul istoric de la 920 d Hr, dar de 600 de ani, lucrurile sunt cunoscute şi analizate.

NASA: Cutremurul din Chile a scurtat ziua

Cutremurul cu magnitudinea de 8,8 din Chile a modificat axa Pământului şi a micşorat durata zilelor, susţin cercetătorii din cadrul NASA, citaţi de CNN. Schimbarea este una neglijabilă, însă permanentă.

Cutremur in 60 de zile

Cutremur in 60 de zile
30 November, 2009 13:03 PM

Seismologii se asteapta la un eveniment major
In 2009, activitatea seismica a luat-o razna * Pana in mai-iunie, numarul cutremurelor mici s-a triplat * Acum exista o acalmie de rau augur * Perioada de revenire este de 32 de ani * Apa din acumulari a inceput sa vibreze * Guvernantii cunosc situatia dar e trecuta la secret * Ca si hartile si masuratorile senzorilor

In mod normal, in tara noastra se produc intre 10 si 15 cutremure mici, intre 2 si 4 grade Richter, in fiecare luna. Anul acesta, din pacate, activitatea seismica a luat-o razna. In aprilie numarul cutremurelor s-a dublat brusc, iar in lunile urmatoare s-a triplat. Focarele seismice de suprafata s-au activat, lucru care nu se intampla decat odata la 50 sau 100 de ani, si am asistat uluiti la cutremurul cu magnitudinea de 5,5 grade Richter din Marea Neagra, in apropriere de litoralul romanesc, in luna august. Ei bine, luna aceasta situatia s-a modificat din nou, tot brusc. Asistam la o acalmie ciudata, despre care seismologii spun ca nu este deloc de bun augur. In urmatoarele doua luni s-ar putea sa ne surprinda o catastrofa tectonica.

”In acest moment asistam la o acalmie brusca a activitatii sesimice in Romania. Este o abatere de la normal, in sensul ca panta seismica se modifica a doua oara in acest an. Dupa ce in aprilie numarul cutremurelor a crescut brusc, acum numarul lor a scazut, tot brusc. In mod normal, seismele periodice trebuie sa fie constante. Evenimentele de anul acesta ne ingrijoreaza si ne asteptam ca in cursul lunii decembrie 2009 sau ianuarie 2010 sa asistam la miscari tectonice mari”, ne-a spus seismologului Toader Victorin, seful laboratorului de avertizare seismica din cadrul Institutului Roman de Seismologie Aplicata. Declaratia, in exclusivitate, este socanta, iar contextul ei este, cum sa spunem, cel putin foarte interesant.

Perioada de revenire de 32 de ani

In decembrie 2008, primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, a iesit cu o declaratie care a lasat opinia publica cu gura cascata. Doctorul a spus ca se teme ca Bucurestiul va fi lovit de un seism puternic in anul 2009, conform unor informatii pe care spunea ca le are de la Guvern si ca un asemenea cutremur ar putea sa omoare 500.000 de bucuresteni. Toata lumea a spus ca e nebun. Dar edilul avea dreptate. Hotararea de Guvern nr. 548/2008 privind situatiile de urgenta trateaza in capitolul al III-lea hazardul seismic in Romania. Documentul specifica foarte clar intr-un paragraf: “In conformitate cu studiile efectuate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioada medie de revenire de 32 de ani (n.r. din 1977 si pana in 2009 au trecut exact 32 de ani). Pe baza acelorasi studii au fost stabilite si perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensitati in Bucuresti”. In hotarare nu se specifica insa care institutii specializate au facut studiile mentionate. Din toate declaratiile ar rezulta ca ele nu provin din Romania.

Acumularile de apa au inceput sa vibreze

In aprilie 2009 seismologul Toader Victorin atrage atentia ca activitatea seismica isi va modifica ritmicitatea in cursul anului 2009. Intr-adevar, in vara numarul seismelor s-a dublat sau triplat. Cutremurele mici, de 2 pana la 4 grade Richter au fost atat de dese incat „apa din marile acumulari hidrografice a inceput sa vibreze”, dupa cum a spus in iulie generalul Emil Strainu, fost consilier parlamentar pe probleme de amenintari neconventionale si asimetrice. Mai mult, generalul a atras atentia, tot in iulie, ca s-au activat focarele seismice de suprafata din Romania si ca tensiunile tectonice acumulate sunt atat de mari incat toate tarile balcanice sunt in stare de alerta seismica. Mentionam, in paranteza, ca Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. Daca cutremurele se produc aici la adancimi mari, adica peste 100 de kilometri, exista o multime de alte focare de suprafata, dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii, din Banat pana in Dobrogea si din Satu Mare pana in Giurgiu. In cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adancime si au efecte zonale devastatoare. Conform statisticilor, activarea lor are o periodicitate de 50 sau 100 de ani.

Schimbari ale caracteristicilor magnetice

“Din cauza tensiunilor din scoarta terestra, au aparut schimbari ale caracteristicilor magnetice si electrice ale atmosferei cauzate de schimburile energetice dintre Pamant si paturile superioare ale atmosferei, in special ionosfera – de aici descarcarile electrice violente din ultima perioada”, a mai spus la vremea respectiva generalul Emil Strainu. Ei bine, in august, un centru seismic de suprafata din Marea Neagra a produs un cutremur de 5,5 grade Richter care s-a simtit in toata Dobrogea, pana la Bucuresti.

Seism iminent

Septembrie 2009: in Bucuresti s-a desfasurat cel mai mare exercitiu de simulare a unui cutremur organizat in Romania dupa 1989. Sute de militari, zeci de autospeciale de pompieri si echipaje SMURD, precum si elicoptere ale ministerului de Interne, au simulat in Capitala interventia in urma unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter...
In fine, octombrie 2009: prefectul Capitalei, Mihai Atanasoaei a declarat ca, in cazul unui cutremur de peste 7 grade Richter, peste 35.000 de constructii din Bucuresti vor fi distruse sau avariate.
De ce toate aceste declaratii si simulari? Pentru ca seismul devastator, la care ne asteptam de mai multi ani, este iminent.
Dupa 1977, specialistii geologi din Romania au intocmit mai multe harti de micro si macrozonare seismica, pentru a vedea unde si de ce se amplifica cutremurele in tara noastra si, in special, in Bucuresti. Au fost montate mai multe sonde seismice, in diferite puncte ale tarii, acestea au inregistrat toate cutremurele produse in timp, apoi datele au fost puse cap la cap si s-au tras concluziile.

Harti tinute secret de guvernanti

Conform hartilor realizate prin studierea cutremurelor din 1986 si 1990, a rezultat ca zonele care amplifica cel mai tare cutremurele in Bucuresti sunt Magurele, Militari, Panduri, Casa Presei, Pantelimon si Balta Alba. Cel mai prost stau zonele de vest ale Capitalei, unde solul amplifica cu un peste un grad Richter un cutremur venit din Vrancea. Un cutremur de 7 grade Richter, de pilda, este simtit in Militari la 8,24 Richter. Lucru pe care cei ce vor sa cumpere locuinte in aceste zone ar trebui sa il stie atunci cand dau banii... Mai mult, exista harti ale Romaniei care indica zonele unde oricand ne putem astepta la cutremure de peste 7 grade Richter. Din pacate aceste harti sunt tinute secrete de catre guvernanti, iar constructorii nu stiu ca trebuie sa tina cont de seismicitatea zonelor Romaniei, care e diferita de la un loc la altul.

Palatele tiganesti cad primele

Cutremurul din 4 martie 1977 a fost unul dintre cele mai puternice seisme produse in Romania. Avand o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter, acesta a facut intr-un timp de circa 55 de secunde 1.578 de victime in toata tara, dintre care 1.424 numai in Bucuresti, si a distrus in jur de 35.000 de locuinte.Ce se poate intimpla la urmatorul seism major?
Primele cladiri care se vor darama nu sunt cele cu bulina rosie, cum s-ar crede, ci palatele tiganesti cu turnulete. Cele cateva mii de astfel de constructii din Romania se vor transforma in moloz la un cutremur de 6 grade pe scara Richter, care sa dureze cateva zeci de secunde.Nu se stie cu exactitate de unde s-au inspirat tiganii cand si-au ridicat primele palate, dupa 1990. Exista deja in Romania studii de specialitate asupra lor, facute de profesori in arhitectura, care nu spun daca ideea a venit de la vreun stil local, romanesc, pe care sa-l fi diversificat cu ornamente vazute in filme sau emisiuni TV.
Multi au crezut ca aceste cladiri cu unul sau mai multe etaje locuibile si turnulete stralucitoare puse una peste alta doar cu scop decorativ, au costat o avere fiecare. Adica tiganii, neavand in ce sa mai bage banii facuti in Occident, ori in Romania, s-au apucat de construit mamuti din ciment, urati la infatisare, dar mari si solizi. Un palat tiganesc pare a fi realizat cu sute de mii de euro. Dar lucrurile nu stau tocmai asa. In primul rand costurile au fost mult mai mici, tiganul avand intentia doar sa impresioneze si mai putin sa cheltuiasca banii. Asa ca beneficiarii cu sange nomad au cerut constructorilor sa le respecte indicatiile: materiale ieftine si cat mai putine, fundatii mici, dar briz-brizuri cat mai multe si cat mai la vedere. Totul a mers exclusiv pe imaginatia tiganului.

Proiecte modificate de proprietari

In cele mai multe cazuri, pentru obtinerea autorizatiilor s-au prezentat proiecte corect facute, dar dupa scoaterea documentelor tiganul facea tot ce stia. Adica modifica proiectul dupa bunul plac. La darea peste cap a regulilor in constructie au contribuit si mesterii zidari, care le-au cantat beneficiarilor in struna, fara sa-i avertizeze asupra pericolului. S-a mers pe zicala "clientul nostru, stapanul nostru" la modul explicit... Luand exemplul primului palat de tip pagoda din tiganie, intreaga elita a comunitatii a ridicat "gemeni" ai acestuia, pentru a se evidentia ca apartinand clasei avute. Asa au aparut aglomerarile de imobile cu turnulete in cartierele asa-zis "bogate" din tiganie, constructii care nu se potrivesc cu nimic din mediu inconjurator si sunt atat de urate incat doar ca nu tipa. Pentru rommi aspectul estetic nici nu mai are vreo importanta. Important este sa mimeze opulenta, iar mima sa fie acceptata de comunitate.
In 1998, inginerul constructor Ilie Voinescu, specialist in cadrul unei firme particulare, a fost solicitat sa verifice structura de rezistenta a unui palat tiganesc din sudul Capitalei Romaniei, deoarece incepuse sa se crape, desi avea doar un an vechime. Specialistul si-a adus aparatura si a verificat constructia. Concluzia a fost ca palatul cu trei niveluri este pe cale sa se prabuseasca deoarece structura de rezistenta e discontinua, peretii sunt foarte subtiri, fierul beton folosit in placi e mult mai rar decat normativul iar fundatia nu are decat 70 de centimetri. Curios,inginerul Voinescu a mai propus catorva tigani cu palate sa le verifice soliditatea caselor. A urmarit in special zona Bucuresti, Alexandria si Giurgiu. Acest perimetru este cel mai zdruncinat in timpul cutremurelor, deoarece terenul moale permite undei seismice sa se propage usor.. Mai mult, miscarea tectonica pornita din Vrancea se izbeste de Muntii Balcani si se intoarce in sudul Romaniei. Acesta este motivul pentru care localitatea Zimnicea a fost greu afectata de seismul din 1977.
Conform datelor lui Ilie Voinescu, palatele tiganilor cu zeci de turnulete din perimetrul studiat sunt ca niste castele din carti de joc. La prima miscare seismica de peste 6 grade pe scara Richter se fac una cu pamantul.

Constructii cu materiale ieftine

Faptul ca aceste constructii sunt subrede este stiut si la Institutul de Arhitectura Ion Mincu. "In cele mai multe cazuri, nimic nu este nici pe departe atat de solid pe cat pare la aceste constructii. Materialele folosite sunt foarte ieftine si puse in opera modest. Totul e facut rapid si in spiritul de improvizatie. Cand vezi palatele acelea vag plutitoare, sustinute de colonete ireal de subtiri, iti dai seama ca e un mod de a mima importanta edificiului", a spus arhitectul Catalin Berescu. Deocamdata nu se stie ce se va intampla cu aceste edificii, care sunt un fel de cosciuge in care tiganii s-au bagat singuri. Cu banii pentru consolidare s-ar putea face o cladire noua, deci investitia nu se justifica. Pentru daramarea lor este iarasi nevoie de multi bani, avand in vedere faptul ca sunt multe si mari.

O replică a cutremurului ar putea avea loc luni seară (VIDEO)

Directorul Institutului de Fizică a Pamântului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat, luni, că în următoarea perioadă vor mai exista replici ale cutremurului înregistrat sâmbătă în Vrancea.


Potrivit acestuia, una dintre acestea ar putea avea loc chiar în noaptea de luni spre marţi (27-28 aprilie).

Gheorghe Mărmureanu a precizat, însă, că replicile nu vor depăşi 2 - 3 grade pe scara Richter. Astfel, acestea nu ar trebui să fie resimţite în toată ţara.

Un raport ONU, dat publicităţii de curând, avertizează că peste un milion de români ar putea fi afectaţi, în cazul producerii unui seism de peste 7 grade pe scara Richter. Statul român a luat în ultimii ani măsuri de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, însă locatarii şi asociaţiile de proprietari nu s-au grăbit să beneficieze de fondurile destinate renovării imobilelor.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs sâmbătă seară, în jurul orei 20:25, în zona Vrancea, la o adâncime de 120 de kilometri. Seismul s-a resimţit şi în zona Capitalei, cu intensitatea de 3 - 4 grade pe scara Mercalli. Amplitudinea maximă înregistrată pe seismogramă a fost de aproximativ trei minute.

Specialiştii declarau atunci că nu sunt motive de îngrijorare, deoarece seismele vrâncene de adâncime nu produc replici.

Reţelele de telefonie mobilă s-au blocat la scurt timp după producerea cutremurului, din pricina suprasolicitării.


Iată câteva sfaturi de urmat în caz de cutremur:

- Nu vă rezumaţi la a vă apleca sau ascunde sub diverse obiecte, de exemplu birouri sau maşini, pentru că riscul este foarte mare în aceste situaţii.

- Câinii, pisicile şi copii mici se ghemuiesc uneori natural în poziţia fetală. Este un instinct natural de supravieţuire. Cel mai sigur este să vă ghemuiţi lîngă un obiect mare, de exemplu o canapea care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lasă un gol lângă el.

- Clădirile din lemn sunt cele mai sigure clădiri în timpul unui cutremur, deoarece lemnul este flexibil şi se mişcă cu forţă cutremurului. Dacă acea clădire din lemn se prăbuşeşte, sunt create mari goluri de supravieţuire. De asemenea, clădirile din lemn au mai puţină greutate concentrată care se poate prăbuşi. Clădirile din cărămizi se vor sparge în cărămizi individuale.

- În cazul unui cutremur produs în timp ce vă aflaţi în pat, cel mai indicat este să vă rostogoliţi pur şi simplu lângă pat, unde se va crea un vid de siguranţă.

- Niciodată nu folosiţi scările. Scara este cea mai vulnerabilă parte a unei clădiri şi prezintă cel mai mare risc de prăbuşire.

- Mergeţi lângă zidul exterior al clădirilor sau în afara lor dacă este posibil. Este mult mai bine să vă situaţi cât mai aproape de exteriorul unei clădiri decât în interior.

- Dacă vă aflaţi în maşină, încercaţi să trageţi calm pe dreapta şi să vă adăpostiţi lângă autoturism.

Raport ONU: Peste un milion de români ar fi afectaţi de un cutremur de peste 7 grade

Clădirile marcate cu bulină roşie sunt primele în pericol să se prăbuşească în cazul unui cutremur de magnitudine ridicată. Un raport ONU, dat publicităţii de curând, avertizează că peste un milion de români ar putea fi afectaţi, în cazul producerii unui seism de peste 7 grade pe scara Richter. Statul român a luat în ultimii ani măsuri de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, însă locatarii şi asociaţiile de proprietari nu s-au grăbit să beneficieze de fondurile destinate renovării imobilelor.

Ministerul Dezvoltării a aprobat, în 2009, un buget de 10 milioane de lei pentru consolidarea clădirilor din clasa întîi de risc seismic. Numai în Bucureşti sunt peste 300 de imobile incluse înceastă clasă, iar până acum doar 14 au fost stabilizate, iar alte 7 sunt în curs de consolidare.

În cazul unui cutremur, pericole pot apărea şi din cauza distrugerii reţelelor de alimentare cu gaze şi energie electrică. Nici oamenii surprinşi de un eventual seism în stradă nu ar fi feriţi de pericole, din cauza panourilor publicitare care s-ar putea prăbuşi.

Un raport ONU, publicat de curând, arată că pe lista celor mai afectate ţări în caz de cutremur se numără România, Italia şi Grecia. Bucureştiul este a doua capitală din Europa, după Lisabona, cu risc seismic ridicat. Distrugerile ar fi mari: zeci de mii de clădiri ar fi avariate, iar alte mii s-ar prăbuşi într-un final, în urma unui cutremur grav. Specialiştii dau însă asigurări că în România nu există pericolul unui seism puternic.

Cel mai devastator cutremur înregistrat vreodată în ţara noastră a avut loc pe 4 martie 1977. Seismul a înregistrat 7,2 grade pe scara Richter şi a durat aproximativ un minut. În întreaga ţară, peste 1.500 de oameni au murit atunci sub dărâmături. Cele mai multe victime, în jur de 1400, s-au înregistrat în Capitală. Aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Epicentrul cutremurului din `77 a fost localizat tot în zona Vrancei, la o adâncime de circa 100 km.

Sâmbătă seară s-a produs un cutremur, cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter. Epicentrul seismului a fost localizat la o adâncime de 120 de kilometri. La bucureşti cutremurul s-a simţit cu o intensitate de 3 - 4 pe scara Mercalli.

Indonezia: cutremur de 7,5 grade pe scara Richter si alerta de tsunami

Autoritatile indoneziene au emis, miercuri, o alerta de tsunami dupa ce un cutremur puternic, de 7,5 grade pe scara Richter, s-a produs in nordul insulelor Sulawesi, informeaza Reuters.

Potrivit Observatorului geologic american, cutremurul a fost evaluat la 7,5 grade pe scara magnitudinii de moment si s-a produs in Insulele Talaude din Indonezia, la 323,5 km S-SE de Filipine.

Centrul de avertizare pentru tsunami din Pacific a precizat ca nu exista pericolul unui tsunami masiv si distrugator, dar seismul poate provoca un tsunami local, generand valuri seismice locale pe o raza de 100 de km in jurul epicentrului.

Indonezia a mai fost lovita, la 26 decembrie 2004, de un cutremur de 9 grade ce a provocat un tsunami devastator. A fost cel mai mare cataclism inregistrat in ultimele decenii si s-a soldat cu circa 220.000 de morti.