Ce cautam in Romania?

căutare personalizată

duminică, 8 februarie 2009

Cu nebunii in casa: Episodul 3 - Mangleala

La un moment dat magazinul ala din Centru (mini-Maxi) de unde ciordea el de obicei – a fost dotat cu camere video, cred ca aveau aia minusuri de zeci de milioane pe saptamana – si asta numia din cauza lui! Cand a vazut grasu camerele video, s-a speriat si n-a mai ciordit de acolo. Asa ca tot dadea lovituri dupa lovituri la magazinul din colt… Pana m-am enervat IO! Ca aia saracii schimbau vanzatoarele o data la doua saptamani! La un moment dat au angajat o vanzatoare tanara, o bomboana de fata, ce sa mai -cand am intrat si am vazut-o prima data acolo – mai ca nu am picat pe jos! Pe bune, asa fata frumoasa mai rar – sa-i bei apa din palme si alta nu! Bai frate, unele gagici arata bine, altele sunt jmekeroase, unele se imbraca bine, da asta era cu adevarat FRUMOASA, avea ceva ce venea din interior, nu stiu ce dracu, da de cate ori o vedeam ma topeam… Si nu stiam cum sa faca sa ma lipesc… huuuh, si acum am trec furnicaturi in stomac cand ma gandesc la ea, avea niste ochi atat de frumosi, era bruneta cu ochi verzi, da un verde din ala de smarald… Tin minte si acum –am devenit brusc client fidel al acelui magazin, si asta DOAR in zilele cand era ea in tura. Cum nu aveam bani (student fiind) – si cum imi trebuia un motiv sa ma perindez toata ziua prin magazin- am inceput sa cumpar si io ce era mai ieftin: seminte, peste 10 minute cumparam o bricheta, peste 5 minute veneam sa cumpar o ciocolata, efectiv epuizasem toata gama de produse ieftine…
Intr-o zi ma tot vede gagica, si imi zambeste… oooooh, am simtit ca imi cade cerul in cap… imi venea sa ma dau peste cap de bucurie ca mi-a zambit zana zanelor, eram in culmea fericirii … da asta n-a fost tot, a venit la mine si m-a intrebat daca poate sa ma ajute cu ceva… Am fost atat de zapacit de intamplare ca m-am pierdut cu totul, simteam ca incepeau sa mi se inroseasca obrajii… ea a observat imediat si a inceput sa zambeasca, io m-am zapacit si mai tare, m-am rosit pana in varful urechilor.. a fost penal pt mine. Mai mult de atat, a mai venit inca o vanzatoare, si aia tanara da nu se compara nici pe departe cu printesa … si au inceput sa chicoteasca pe seama mea- simteam ca deja ametesc si ca se invarte totul in jurul meu o clipa am crezut ca o sa lesin. Ca sa ies din situatia asta mi-am luat inima-n dinti si am cerut o ciocolata – si printesa mi-a raspuns cu un glas de privighetoare ca stie ea ceva bun de tot , ca acum a aparut, si ca ar trebui sa incerc (in momentul ala ma gandeam ca EA ar fi CEVA bun de tot si mai ales ca EA de-abia APARUSE ACOLO ). Mi-a oferit o ciocolata „Galactic” – a fost cea mai buna ciocolata pe care am mancat-o in viata mea trecuta prezenta si viitoare. Ce vremuri frumoase! Am devenit „ciocolatohoolic” eram abonat la ciocolata, de fiecare data cumparam o singura ciocolata, iar peste cinci minute cand o terminam veneam si mai luam una… Sa nu va inchipuiti ca luam de-aia de 200 de grame, ci luam de-aia mica de tot, de 50 -60 de grame, era ceva gen „Mars” numai ca era taaare buna! Ei bine, patronul ala care a angajat-o pe micuta printesa nici acum nu stie ca din acel moment s-a terminat cu furturile de carne! Primul lucru pe care l-am facut cand am zarit-o pe EA, a fost sa merg la Grasu sa-i INTERZIC CATEGORIC orice tentativa de furt din acel magazin!!! I-am spus clar de tot:
- Daca te mai prind ca furi din magazinul ala te bat de te omor!!!
… se pare ca tipul nu a priceput, si intr-o zi cand eram io la cumparat de ciocolata, vad ca intra … grasu si ca saliva pe langa lazile frigorifice… atunci am luat-o de manuta pe printesa (mama ce piele de catifea, incredibil!) si i-am explicat care e faza cu grasu, da am rugat-o in prealabil sa nu-l spuna la patron. I l-am aratat ca a intrat in magazin si i-am spus ce urma sa faca grasul. Ea nu s-a alarmat, s-a postat frumusel langa el si se facea ca aranjeaza marfa pe acolo… Grasu vazand ca e vanzatoarea langa el a preferat sa vina mai tarziu. Cum a iesit grasul, i-am mai explicat ei ce si cum, si sa fie atenta la el… da sa nu-l spuna la patron ca tipul nu e chiar asa pericol social. Ei bine, ea mi-a multumit, si s-a tinut de cuvant, nu a zis o vorba patronului. A fost secretul nostru (eram atat de fericit ca aveam un secret ), in fond si la urma urmei, toata lumea era multumita: Io ca o vedeam din doua in doua ziele, ea ca avea un job stabil si ca patronul ii aprecia munca, patronul – ca nu mai era obligat sa schimbe vanzatoarele si ca scazusera lipsurile din gestiune… Mai putin fericit a fost Grasu. Dupa cateva zile vine la mine in camera si spune:
- bai ai dracu, sa vezi ce-am patit cu astia de la Delta… bai cred ca astia s-au prins ca fur… ca de fiecare data cand intru imediat vine cate o vanzatoare si se invarte pe langa mine… ale dracu, a angajat niste pustioaice noi, cum intru acolo zici ca e un facut, gata vine cat una la mine. Nu mai poti bai nene sa iei nici macar un kil-doua de carne.. Ale dracu vanzatoare!

Am simtit ca imi creste inima-n mine! Eram in al noualea cer! Eram fericit pt ea, fericit ca el nu mai putea sa fure de acolo de la ea… Nu stiu cum s-a intamplat sa aflu cand e ziua ei si i-am adus un imens buchet de trandafiri... am stat flamand o saptamana ca dadusem banii pe flri, da nu mi-a parut rau... ce mai, eram topit de tot, picat in limba, nu mai eram in stare nici sa gandesc si asta din momentul in care ii intalneam privirea de cristal. Simteam ca ma topesc… Din nefericire pt mine fata avea o relatie stabila cu un gagiu… grrr si io nu prea aveam mare lucru ce sa-i ofer. Ea de-abia terminase clasa a 12-a, daduse la facultate in Timi da picase si acum se pregatea intens a sa intre la Facultate… Mi s-au innecat toate corabiile cand am zarit-o cu gagiul ei in disco… imi venea sa plang – practic n-am avut nici o sansa. Asta e in viata trebuie sa mai si pierzi ca sa fii in stare sa apreciezi ceea ce ai!

In fine, cu timpul magazinele din care ciordea grasu incepeau rand-pe-rand fie sa moteze camere video, fie sa angajeze paznici, iar pt el era tot mai dificil sa ciordeasca. Tot mai des venea suparat acasa ca nu reusise sa faca nici macar de un pachet de tigari. Apoi s-a specializat pe altceva: Pe HAINE!!! Intra in magazine de haine, se baga printre rafturi si indesa fie in plase fie pe sub haina lui cate ceva… si apoi il vedeam prin piata cu cate o geaca de piele de vanzare… ieftin, geaca de motor de 2 milioane, nou-nouta o dadea pe o suta-doua.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu