Radu Gologan, profesorul olimpicilor la matematica: "Scoatem niste oameni care se gandesc la telefon mobil, masina si cum sa dea o lovitura"

Profesor, cercetator si coordonator al lotului olimpic national de matematica, Radu Gologan vorbeste despre rolul matematicii, despre invatamantul de dupa 1990 si pregatirea pentru performanta. Care este locul matematicienilor pe piata muncii si cum au reusit americanii sa adapteze sistemul educational la lumea moderna, aflati intr-un dialog pe care HotNews Student l-a avut cu Radu Gologan.

Matematica e o filozofie, dar are avantajul ca poate deveni si instrument

HotNews.ro: Cum ati defini matematica?

Radu Gologan: Matematica e o filozofie, dar asta inveti destul de greu pentru ca impresia generala este ca matematica este un instrument si copilul este educat asa. Matematica este o filozofie care are avantajul ca mijloacele sale de lucru sunt cele mai corecte, cele mai usor de justificat cu un limbaj fara contradictii.

Curriculum Vitae, pe scurt:

-Presedinte al Societatii de Stiinte Matematice
-Cercetator de gradul I la Institutul de Matematica
-Doctor in matematica
-Profesor la Facultatea de Automatica Bucuresti, Universitatea Politehnica Bucuresti



Matematica te invata sa gandesti corect. Sigur ca are avantajul ca in acelasi timp devine si instrument, prima datorie a matematicii, mai ales in scoala, este aceea de instrument de gandire. Din pacate, mentalitatea incetatenita de-a lungul istoriei despre matematica e alta, mai ales in ultimul secol, si anume ca matematica e instrument. Ori nu e asa, are avantajul ca devine si instrument.

De un an de zile, sunt si presedintele Societatii de Stiinte Matematice si una dintre actiunile pe care vrem sa le pornim este schimbarea mentalitatii populatiei asupra educatiei matematice. Ar dura mult, dar cred ca pana la urma vom reusi sa sensibilizam si factori de decizie, si presa.

Nu mi-am pus problema sa plec, in permanenta am fost legat de cate ceva


HotNews.ro: De unde ati inceput cu matematica?

Radu Gologan: Sigur ca raspunsul nu e in favoarea ideii pe care am spus-o, ca matematica trebuie sa fie draga tuturor, e trasatura din familie - mama era profesoara de matematica, tata inginer. Tata ne-a insuflat dragostea pentru rationament cu mici problemute, fratele meu a terminat Aeronave, e inginer in Germania.

HotNews.ro: Si pe dumneavoastra ce v-a tinut in Romania?

Radu Gologan: Pur si simplu nu mi-am pus problema sa plec. Nu mi-a fost grozav, dar in permanenta am fost legat de cate ceva: de familie, de parinti, acum de copii, de nepoti. Daca as vrea sa ma duc undeva, sa ma mut, aproape ca nu se mai poate. Sa-ti gasesti la varsta asta o pozitie intr-o universitate straina, e deja extrem de complicat.

Am predat de mai multe ori in SUA, asta e o chestie care se practica. La un anumit nivel de cercetare esti invitat, alaturi de alti colegi cu care lucrezi, sa predai cate un semestru acolo. Nu te duci ca sa predai, ci te duci sa cercetezi in colectivul respectiv, dar, ca sa obtii un salariu, trebuie sa predai.

Americanii produc niste executanti corecti si, pe cei care au talent, ii ajuta masiv

Noi am continuat sa producem acea aglomerare de informatie, pe care o pastram in scoala, copilul nu se mai poate adapta, este extrem de obosit de toate informatiile pe care le obtine.


Radu Gologan

Prima data am mers in 1992 si mi s-a parut inapoiat si pueril sistemul lor de invatamant, la nivelul anilor I-II la Undergraduate si liceu. In timp, am descoperit ca sistemul este foarte bine pus la punct. Dupa ce au trecut anii si am avut o anumita depreciere a invatamantului romanesc, care n-a reusit sa se adapteze la lumea moderna si la modul tineretului de a gandi si de a vedea lucrurile, mi-am dat seama ca al lor este foarte adaptat.

Ei produc niste executanti corecti si, pe cei care au talent sa intre in cei 0,1% care sunt importanti pentru mersul inainte, ii ajuta masiv. Progresul se face la ei dupa anul II-III, de fapt. Acolo e mutata perfectionarea si sclipirea de geniu de care societatea are nevoie.

Scoatem niste oameni care se gandesc la telefon mobil, masina si la cum sa dea o lovitura

Noi am continuat sa producem acea aglomerare de informatie, pe care o pastram in scoala, copilul nu se mai poate adapta, pentru ca el este extrem de obosit de toate informatiile pe care le obtine prin diverse cai, inclusiv mass-media, inclusiv calculator. Scoala, incet-incet, devine o povara, nu este deloc interesant ce face acolo, nu i se explica de ce le face si nici macar corectitudinea actului de executie nu o dobandeste. Si atunci scoatem niste oameni care se gandesc la telefon mobil, masina si la cum sa dea o lovitura, o teapa.

Lucrurile se vor schimba. Si in SUA, cu zeci de ani in urma a exsistat aceeasi situatie, dar ei s-au adaptat si nu e vorba doar de americani aici, sunt foarte multi emigranti si mare parte din intelectualitatea care produce isi are sursa in tarile post-comuniste: romani, indieni, rusi si asa mai departe. Acum sa vedem in ce masura sistemul asta va fi afectat de criza.

Oricare din matematicienii mari din lume ar numi in primele 10 tari si Romania
Radu Gologan
Foto: HotNews.ro

HotNews.ro: Cati dintre micii matematicieni raman in Romania?

Radu Gologan: Dintre cei de top raman cam 30%. Vorbesc de primii zece, adica daca intr-un an as zice: "Uite, astia sunt primii zece la matematica" cam 3-4 raman si se indreapta spre calculatoare, matematica, informatica. Depinde, acum cativa ani, mai mult de jumatate au ramas in Romania si toti s-au dus la Calculatoare. Exista foarte multe alternative pentru ei si chiar pot avea un trai decent. Bancile, de exemplu, cauta mai degraba sa angajeze matematicieni decat economisti sau finantisti, pentru ca invata mult mai repede. Mai este Institutul de Matematica "Simion Stoilow" unde poti lua un salariu care nu e de neglijat. Sigur ca este mai mic pentru un tanar matematician, dar e mult mai bun decat in invatamant.

HotNews.ro: Pe ce loc se situeaza Romania la nivel de cercetare in matematica?

Radu Gologan: Nu prea putem sa facem un clasament, dar sigur ca daca ai pe oricare din matematicienii mari din lume sa numeasca tarile importante in matematica, in primii 10 ar numi si Romania. E o poveste pe care cred ca directorul nostru ne-a spus-o, a fost la o conferinta si s-a imprietenit cu un chinez si chinezul l-a intrebat ce populatie are Romania, la care el i-a raspuns ca 20 de milioane. Dar chinezul zice: "Cum 20 de milioane? Credeam ca 200 de milioane pentru cati matematicieni aveti!"

In ultimii 15 ani, matematica a obtinut rezultate mult mai valoroase decat intr-un secol intreg

HotNews.ro: Ce credeti ca a castigat sau a pierdut matematica de dupa 1990?

Radu Gologan: A castigat foarte mult pentru ca deschiderea posibilitatilor de comunicare si de circulatie, legat si de sistemele moderne de comunicare a insemnat un progres fantastic pentru matematica romaneasca. Cel putin in ultimii 15 ani matematica a obtinut rezultate mult mai valoroase decat intr-un secol intreg de matematica. Matematica are o traditie in Romania, dar exista acum cel putin 500 de matematicieni in centre de cercetare din strainatate si foarte multi dintre ei sunt matematicieni de top cum noi n-am avut niciodata. Si sunt chiar si in Romania, cei care lucreaza in acest institut.

Olimpiada este un mod de a te ambitiona si de a te canaliza spre singura posibilitate pe care o mai ai, dupa ce te-ai pregatit si ai invatat foarte multe, de a-ti testa nivelul


Radu Gologan

Si aici poate sa o ma contrazic putin pentru ca, la nivelul asta de excelenta, invatamantul pe care il criticam, pentru ca aduce prea multa informatie, e bun. Dar aici vorbim de un numar restrans de tineri pentru care poti aplica asa ceva. Nu putem merge mai departe cu 7-8 manuale de matematica la gimnaziu si liceu pe care daca le deschide un om care nu stie despre ce e vorba, se ingrozeste de cata informatie e acolo, fara sa i se spuna cuiva - parintilor sau copilului - ca, de fapt, e foarte putina informatie si e foarte multa notatie. E ca si cum i-as da cuiva un dictionar de chineza si i-as spune: "Domnule, invata chineza!" Poti sa inveti?

Matematicianul nu este cel care rezolva repede probleme, ci este cel care rezolva probleme

HotNews.ro: Cati dintre matematicienii romani despre care vorbeati mai devreme au fost si olimpici?

Radu Gologan: Nu stiu sa-ti spun exact, cam 20-30%. Olimpiada este un mod de a te ambitiona si de a te canaliza spre singura posibilitate pe care o mai ai, dupa ce te-ai pregatit si ai invatat foarte multe, de a-ti testa nivelul. Stilul de concurs de olimpiada pune accent si pe viteza cu care reactionezi la anumit gen de probleme. Ori matematicianul nu este cel care rezolva repede probleme, matematicianul este cel care rezolva probleme. De exemplu, Wiles, cel care a demonstrat teorema lui Fermat, a muncit la ea timp de 30 de ani.

HotNews.ro: Ati intalnit vreodata o astfel de problema, care sa va chinuie?

Radu Gologan: Da, se mai intampla, eu nu sunt un mare matematician, sunt un matematician decent. Am avut o problema, la inceput am incercat sa o rezolv singur, aveam multe idei si, dupa vreo 20 de ani, impreuna cu mai multi colegi, am reusit sa o rezolv. De fapt, acesta este cel mai frumos rezultat pe care l-am obtinut vreodata.

Asa este in orice stiinta, avantajul este ca nu ai nevoie de aparatura. La fizica, de exemplu, ar trebui sa faci experimente ca sa ai idei noi, aici nu - te duci la conferinte si auzi ceva care se potriveste cu ce faci tu, chiar daca este dintr-un alt domeniu.

Am avut o problema si, dupa vreo 20 de ani, am reusit sa o rezolv. De fapt, acesta este cel mai frumos rezultat pe care l-am obtinut vreodata.


Radu Gologan

HotNews.ro: Revenind la olimpiada, cum se realizeaza selectia in lotul national?

Radu Gologan: Noi avem o traditie pe care sa zicem ca am imbunatatit-o. Incepand din toamna, pe baza rezultatelor dnainte si pe baza informatiilor pe care le avem de la profesori, introducem aproximativ 40 de copii intr-un circuit de pregatire si de concursuri pregatitoare. Ii cam stim, fie ca au fost premiati inainte, fie ca au facut o surpriza la nu stiu ce concurs. De exemplu, in toamna asta am avut vreo 4-5 concursuri de acest tip, la care ei au participat si avem o situatie a lor. Ii mai ajutam cu informatii, carti, mai vin la Bucuresti, este un seminar care se tine saptamanal aici, la Institut, miercurea, de la 14:30.

Rar se intampla ca din 25 de probleme, cat inseamna toate testele, un copil sa rezolve 20

Dupa care incepe circuitul olimpiadei nationale care are etapele ei. Cei care sunt clasati printre primii la etapa finala participa la un test de selectie in urma caruia alegem 20 de elevi de liceu si 20 la gimnaziu. Apoi urmeaza alte stagii si teste si asa mai departe. La sfarsit, se alege o echipa de sase copii la liceu si sase la juniori, asa le spunem noi celor care participa la Olimpiada Balcanica de Juniori, pentru copii pana in 15 ani si jumatate.

50% este munca, talentul este cam 30% si profesorul 20%.


Radu Gologan

E foarte interesant cum, daca unul dintre ei se remarca anul acesta, sa zicem ca a iesit in primii trei, si anul viitor va iesi tot in frunte. Bineinteles ca nu face intotdeauna tot, ca e foarte greu, rar se intampla ca din 25 de probleme, cat inseamna toate testele astea, un copil sa rezolve 20, e o exceptie. De obicei, fac cam doua treimi, e greu. Si la olimpiada internationala sunt putini cei care fac tot. Anul trecut au fost trei din toata lumea care au facut tot.

Copiii nostri nu mai stiu sa stea pe scaun mai mult de 20 de minute

HotNews.ro: Pe ce loc a iesit Romania anul trecut?

Radu Gologan: Anul trecut am iesit prost, am iesit pe locul 16-17, nu ni s-a mai intmplat demult asa. Sunt mai multe cauze si cea mai corecta de spus este ca ne-a afectat felul in care este organizat invatamantul si faptul ca acesti copii au devenit putin prea vedete. Devin vedete de mici si nu mai sunt obisnuiti sa lucreze foarte mult, intens. Copiii nostri nu mai stiu sa stea pe scaun mai mult de 20 de minute. Uite, de exemplu, studentii de anul I, in prima parte a anului, nu pot sta pe scaun linistiti. La sfarsit s-au reobisnuit sa stea 3 ore. Asta e un motiv.

Al doilea este ca am avut o schimbare, ne-am dus cu multi copii mici, una dintre greseli a fost din neatentia unui copil exceptional. Neavand experienta, a inteles gresit o problema.

Pasiunea si munca sunt pe primul loc

Credem ca acesti copii destepti merita cel putin la fel de multa publicitate ca un sportiv.


Radu Gologan:

HotNews.ro: Care este proportia intre munca individuala, talent si ajutorul care vine de la profesor in reusita unui astfel de copil?

Radu Gologan: Eu spun ca 50% este munca, talentul este cam 30% si profesorul 20%. Pasiunea si munca sunt pe primul loc. Sunt copii care nu au fost teribil de geniali, sau nu au parut, in clasele a V-a si a VI-a, dar s-au apucat sa munceasca, sa se pregateasca, si au ajuns matematicieni exceptionali, nu doar olimpici foarte buni. Si au toate posibilitatile, cantitatea de informatie este foarte mare. Din pacate, ei nu mai stiu sa deceleze acum si se muta dintr-o parte intr-alta.

Anul asta ne-am chinuit sa-i convingem sa se axeze doar pe sursele pe care le furnizam noi, pentru ca pe internet sunt sute de texte, pe piata sunt mii de culegeri. Ei trebuie sa se concentreze pe cateva pe care sa le parcurga in totalitate, ca sa insumeze o pregatire. Nu citesti doua pagini de filozofie buddhista si doua de marxista si zici ca te-ai pregatit la filozofie.

Am avut cazuri de olimpici care erau foarte buni la matematica, dar in rest nu stiau nimic

HotNews.ro: Exista un profil al olimpicului la matematica?

Imi place foarte mult sa predau, sa vad copii destepti, se lumineaza sala.


Radu Gologan

Radu Gologan: Sunt doua feluri diferite. Pe de o parte sunt copiii foarte seriosi, care par usor nesociabili, desi nu e adevarat, in general sufera de o anumita timiditate si, pe de alta parte, sunt si din astia mai zurbagii. Sunt unii rasfati pentru ca li s-a facut multa publicitate si publicitatea e buna, noi am luptat pentru ea, credem ca acesti copii destepti merita cel putin la fel de multa ca un sportiv, dar in unele cazuri a stricat.

Apoi mai e scoala care, datorita performantei lor le mai "iarta" absentele, ceea ce este un lucru negativ, acesti copii vor deveni niste non-intelectuali. Am avut cazuri de olimpici care erau foarte buni la matematica, dar in rest nu stiau nimic. Sunt si parinti care fac astfel de lucruri si isi muta copiii de la un liceu foarte bun la o scoala in care pompeaza in ei matematica, doar pentru ca profesorii nu au vrut sa ii scuteasca de anumite materii de cultura generala si sa le dea lucrari mai usoare. Nu e corect, devin niste handicapati in timp, treaba lor.

Cand vezi zeci de ochi la fel... stralucesc cumva, nu stiu cum sa-ti spun

Eu lucrez cu studenti mici, copiii astia de la olimpiada si cei din anul I de la Calculatoare, care sunt cam cei mai buni copii, pe domeniul stiintelor exacte, din Romania. Te surprind prin felul in care gandesc, felul in care vad lucrurile, dar sunt inca copii si se vede asta. Imi place foarte mult sa predau, sa vad copii destepti, se lumineaza sala.

Pot sa compar, de exemplu, doua serii de studenti din facultate numai uitandu-ma o data in sala si sa spun "astia sunt exceptionali, astia au probleme!" Imi dau seama dupa ochi. Ochii sunt altfel si cand vezi zeci de ochi la fel... stralucesc cumva, nu stiu cum sa-ti spun.